6 Decembrie, 2016

Precizări cu privire la distincţia dintre „indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale şi la modul de efectuare al acestora

Frecvent se constată că se abordează problema ”indexării” şi a „majorării” impozitelor şi taxelor locale fără a se cunoaşte distincţia dintre acestea, prevederile legale care le reglementează şi metodologia practică şi legală de aplicare a lor.

Clarificarea problemei în discuţie este deosebit de importantă pentru:

- Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Guvern, care au obligaţia să iniţieze şi, respectiv să aprobe, hotărârea Guvernului cu aplicarea indexării;

- primari, consilierii locali şi pentru aparatul de specialitate din subordinea consiliilor locale cu atribuţii pe linie de impozite şi taxe locale, care au obligaţia aplicării în practică atât a „indexării” cât şi  „majorării” impozitelor şi taxelor locale;

- politicieni, parlamentari şi guvernanţi pentru a nu mai comite numeroase şi grave erori în abordarea problemelor privind„indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale.

Ori, în condiţiile în care aceste abordări, greşite, se fac de politicieni, parlamentari şi guvernanţi şi în mass-media, în special pe posturile de radio şi de televiziune de cel mai mare interes, şi la ore de audienţă de vârf, afirmaţiile respective au un mare impact negativ atât în rândul populaţiei, cât şi al persoanelor responsabile cu aplicarea „indexării” şi/sau a „majorării” impozitelor şi taxelor locale.

Prin materialul de faţă ne propunem să clarificăm, în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare, sensul, conţinutul şi modul de aplicare al „majorării” şi al „indexării” impozitelor şi taxelor locale.

Majorarea impozitelor şi taxelor locale

Majorarea impozitelor şi taxelor locale:

* este prevăzută prin art. 287 din Codul fiscal;

* se aprobă prin Hotărârea proprie a fiecărui consiliu local;

* este lăsată la latitudinea consiliilor locale dacă o aplică sau nu;

* se poate aplica numai anual;

* se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat;

* se adoptă:

- în primul an, din „o dată la 3 ani”, în termen de 45 de zile lucrătoare după data de 30 aprilie, data de 30 aprilie fiind data (prevăzută la art. 292 din Codul fiscal) până la care trebuie publicată în Monitorul Oficial hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale;

- în ceilalţi 2 ani, din „o dată la 3 ani”, în care nu se emite hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale (prevăzută la art. 292 din Codul fiscal), fiecare consiliu local are obligaţia de a adopta (în fiecare din aceşti ani) în termen de 45 de zile lucrătoare după data de 30 aprilie, propria hotărâre cu majorarea impozitelor şi taxelor locale;

* se aplică efectiv:

- în primul an, din „o dată la 3 ani”  numai după aplicarea indexării stabilită prin Hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale (prevăzute la art. 292 din Codul fiscal) şi  numai după 1 ianuarie a anului pentru care se aprobă majorarea;

- în cazul în care până la 1 ianuarie a primului an, din cei 3, pentru care se aplică indexarea, nu s-a publică în Monitorul Oficial Hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale, fiecare consiliu local are obligaţia de a aplica propria hotărâre cu majorarea impozitelor şi taxelor locale;

- în situaţia în care hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale se publică în Monitorul Oficial după 1 ianuarie a primului an, din cei 3, pentru care se aplică indexarea, fiecare consiliu local are obligaţia ca, „în termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292”,  să revadă nivelul majorării stabilite anterior,  să stabilească nivelul majorării având în vedere mărimea indexării şi  să aplice majorarea numai după ce s-a aplicat indexarea;

* se face prin aplicarea unor cote de majorare care:

- se stabilesc în funcţie de diferite criterii, aprobate de fiecare consiliu local, precum economice, sociale, geografice, necesităţile bugetare locale etc., cu excepţiile prevăzute prin Codul fiscal;

- sunt limitate, acestea nu pot fi mai mari de 20% faţă de nivelurile maxime prevăzute prin Codul fiscal;

- pot fi stabilite şi diferenţiat pe fiecare impozit şi taxă în parte, sau pe diferite categorii de impozite şi taxe;

* se poate aplica pentru toate impozitele şi taxele locale, atât pentru cele stabilite în sumă fixă (în lei), cât şi pentru cele stabilite pe bază de cotă procentuală (în %);

* hotărârile consiliilor locale privind impozitele şi taxele locale:

- se dau în aplicarea Codului fiscal, dar fără a modifica prevederile acestuia;

- modifică numai baza de impozitare şi numai pentru un an de zile (adică numai pe anul pe care se aplică).

Exemplu:

Baza impozabilă a unei clădiri a unei persoane fizice este, la 31 decembrie a anului 2012, de 10.000 de lei.

Considerăm că în anul 2012:

- nu se emite hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale, fapt pentru care în anii 2013, 2014 şi 2015 impozitele şi taxele locale vor rămâne neindexate;

- prin hotărârea consiliului local „L” privind impozitele şi taxele locale s-a stabilit, în anul 2012, pentru anul 2013, un nivel al majorării de 20%.

Consecinţa: în anul 2013, baza impozabilă a acestei clădiri va fi de 12.000 de lei.

În condiţiile în care, în anul 2013, consiliului local „L” nu emite o hotărâre de majorare a impozitelor şi taxele locale pentru anul 2014, în anul 2014 baza impozabilă a clădirii respective va fi de 10.000 de lei.

Majorarea de 20%, aprobată în anul 2012 pentru anul 2013, a modificat numai baza de impozitate şi numai pentru un an de zile, numai pe anul 2013 pe care s-a aprobat, după care această majorare nu mai are aplicabilitate în următorii ani.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu