8 Decembrie, 2016

Plata impozitului la vânzarea proprietăţilor imobilare trebuie revizuită în Codul fiscal

Curtea Constituţională admite că prin Codul fiscal este îngrădit dreptul la proprietate în măsura în care neplata de către contribuabil a impozitului pe transferul dreptului de proprietate constituie motiv de refuz de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, în situaţia executării silite. 

Problema în discuţie ridică aspecte de interes practic la executarea silită, iar Curtea Constituţională consideră că îi revine legiuitorului sarcina de a crea un mecanism apt să surmonteze deficienţele de aplicare a acestora.

Decizia Curţii a fost dată în soluţionarea criticii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de o societate adjudecatoare, în urma unei executări silite

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate îngrădesc dreptul de proprietate prin faptul că din culpa unei alte persoane, respectiv a debitorului urmărit în procedura de executare ce s-a finalizat prin adjudecarea bunului, adjudecatarul se află în imposibilitatea de a-şi intabula dreptul de proprietate dobândit.

Apreciază că în mod greşit se impune adjudecatarului să facă dovada achitării impozitului pe transferul dreptului de proprietate, întrucât obligaţia de declarare a venitului şi plata impozitului revin vânzătorului. Astfel, imobilul fiind dobândit printr-un act de adjudecare, debitorul avea obligaţia să depună declaraţia de venit, iar executorul putea reţine impozitul aferent transferului dreptului de proprietate numai în situaţia în care ar fi rămas suma respectivă după achitarea creanţelor debitorului.

Examinând conţinutul normativ al art. 771 din Codul fiscal, Curtea reţine că persoanele fizice datorează un impozit în raport cu veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Curtea reţine că, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare prin procedura executării silite, revine debitorului obligaţia declarării şi plăţii impozitului astfel cum acesta a fost calculat de organul fiscal competent. În cazul în care debitorul nu îşi îndeplineşte această obligaţie, revine executorului judecătoresc sau cumpărătorului bunului urmărit silit obligaţia de a solicita organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere, pe baza documentaţiei aferente transferului, în speţă a actului de adjudecare.

Însă, în lipsa vreunei precizări în cuprinsul Codului fiscal sau al Normelor metodologice, Curtea apreciază că dobânditorul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu ca efect al executării silite a debitorilor nu se circumscrie noţiunii de “contribuabil” prevăzute de art. 771 din Codul fiscal şi de pct. 1512 din Normele metodologice, chiar dacă, potrivit art. 114 alin. (26) din Codul de procedură fiscală şi art. 1.472 din Codul civil, este permisă plata obligaţiei fiscale de către o altă persoană decât debitorul.

Curtea reţine din coroborarea prevederilor legale cuprinse în Codul fiscal şi în Normele metodologice că are calitatea de contribuabil numai persoana din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate şi căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului prevăzut de art. 771 din Codul fiscal. În cazul executării silite debitorul urmărit îşi conservă calitatea sa de vânzător, nefiind exceptat de la plata impozitului pe transferul dreptului de proprietate, chiar dacă vânzarea, în această situaţie, nu are un caracter benevol, astfel cum se va arăta şi în cele ce urmează.

Astfel, vânzarea imobilelor prin executare silită reprezintă o procedură specială, reglementată de Codul de procedură civilă, care prevede în cartea a V-a “Despre executarea silită” vânzarea la licitaţie, formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie, actul de adjudecare, efectele adjudecării, precum şi eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită.

Curtea apreciază că textul legal criticat creează o situaţie incertă cu privire la dreptul de proprietate al adjudecatarului, deoarece exercitarea atributului de dispoziţie al acestui drept este condiţionată de plata impozitului de către o altă persoană, respectiv contribuabilul care, în cazul transferului dreptului de proprietate prin executare silită, este înstrăinătorul debitor, precum şi prin faptul că organul de executare silită nu are competenţa reţinerii şi virării impozitului datorat, iar din procedura executării silite reglementată de Codul de procedură civilă nu reiese faptul că preţul imobilului scos la licitaţie, consemnat în publicaţia de vânzare, include sau nu şi impozitul datorat de debitor la transferul dreptului de proprietate.

Fără a mai relua întreaga argumentaţie, ne mărginim să notăm concluziile prin care,de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, neplata de către contribuabil a impozitului prevăzut de art. 771 alin. (6) din Codul fiscal nu poate constitui motiv de refuz de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului. De asemenea, Curtea Constituţională reţine că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, îi revine legiuitorului sarcina de a pune de acord dispoziţiile legale criticate cu prezenta decizie şi de a crea un mecanism apt să surmonteze deficienţele de aplicare a acestora.

Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 771 alin. (6) teza finală din Codul fiscal sunt constituţionale în măsura în care legea nu îl obligă pe cumpărătorul adjudecatar să facă dovada plăţii impozitului datorat de înstrăinătorul debitor pentru a-şi putea înscrie în cartea funciară dreptul său de proprietate.

Definitivă şi general obligatorie, Decizia nr. 662/2014 poate fi consultată în Monitorul Oficial nr. 47/2015, unde este inclusă şi o opinie separată. 

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu