Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
Citiţi mai jos de ce au existat opinii că această reglementare este discriminatorie.
Dispoziţia citată mai sus se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, în speţă fiind modificate – prin pct. 86 şi pct. 87 ale art. I din ordonanţă – reglementări din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 18/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
În cadrul contestaţiilor formulate împotriva deciziei de respingere a pensiei pentru limită de vârstă, contestatoarele au acuzat că aceste dispoziţii încalcă Constituţia. Ele au susţinut, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece discriminează cadrele didactice care sunt obligate să muncească şi după vârsta legală de pensionare, chiar dacă nu doresc acest lucru, până la finalul anului şcolar respectiv, în timp ce în orice alt domeniu de activitate drepturile de pensie se pot obţine imediat după împlinirea vârstei de pensionare. S-a mai susţinut, de asemenea, că prin întârzierea momentului pensionării efective până la sfârşitul anului şcolar “cadrul didactic este practic forţat să muncească împotriva voinţei sale”.
De reţinut este şi faptul că Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Înaintând critica de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională, instanţa a apreciat că din expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 nu rezultă care este urgenţa în adoptarea acestui act normativ în condiţiile în care la data publicării actului în Monitorul Oficial (30 iunie 2014), deja activitatea efectivă de predare încetase în condiţiile în care cursurile s-au încheiat la data de 20 iunie 2014 conform art. 2 din Ordinul ministerului educaţiei naţionale nr. 3.818/2013 privind structura anului şcolar 2013-2014.
Tribunalul a mai arătat, totodată, că prevederile criticate pot fi considerate discriminatorii în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie în condiţiile în care personalul didactic de predare nu ar putea beneficia de drepturi de pensie la data împlinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare în comparaţie cu toate celelalte categorii sociale ce au dreptul, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, să solicite acordarea acestui drept la data împlinirii vârstei stabilite de lege şi, respectiv, în comparaţie cu personalul didactic de control şi îndrumare care, potrivit art. 284 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, pentru motive temeinice poate solicita pensionarea şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, inclusiv prin referire la jurisprudenţa sa anterioară, Curtea constată că tratamentul juridic diferenţiat în materia pensionării cadrelor didactice “este instituit de legiuitor în considerarea situaţiei diferite în care se află personalul didactic faţă de alte categorii de persoane îndreptăţite la pensia pentru limită de vârstă. Este evident că încetarea activităţii unui cadru didactic în timpul anului şcolar sau universitar ar provoca, contrar interesului general, perturbări în buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ.”
În continuare, faţă de jurisprudenţa sa constantă în care a statuat că “instituirea unui tratament juridic diferenţiat pentru persoanele care se află, în mod obiectiv, în situaţii diferite nu reprezintă un privilegiu sau o discriminare contrară principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă principiul egalităţii în drepturi.
De asemenea, “Având în vedere aceleaşi raţiuni ale textului de lege criticat, ce ţin de necesitatea ocrotirii unui interes general”, Curtea a constatat că acesta “este în deplin acord atât cu limitele constituţionale impuse legiuitorului cu privire la posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, cât şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat că o astfel de restrângere trebuie să urmărească un scop legitim şi să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere însăşi substanţei dreptului”.
Tot astfel, prin Decizia nr. 652/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 587/2007, Curtea a reţinut că aceleaşi dispoziţii legale “nu impun munca forţată, ci stabilesc una dintre condiţiile speciale de înscriere la pensie a unei categorii de titulari ai dreptului la pensie aflate într-o situaţie specială, respectiv înscrierea la pensie a cadrelor didactice numai la terminarea anului şcolar. Stabilirea unor condiţii sau criterii speciale pentru acordarea drepturilor de asigurări sociale, în considerarea situaţiei deosebite în care se află anumite categorii de beneficiari, fără a aduce atingere dreptului însuşi, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie.”
Completul de judecată al CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 473/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 606/2015.
(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.
