24 Aprilie, 2017

Analiza comparativă a modificărilor la Codul de procedură penală, pe paragrafe. Descarcă PDF

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, publicată miercuri în Monitorul Oficial, aduce modificări importante în legislaţia penală, aplicabile o parte de sâmbăta viitoare (cele referitoare la Codul penal) şi o altă parte de la data publicării actului, adică din 1 februarie (Codul de procedură penală). Dacă într-un material anterior v-am prezentat cele mai importante modificări aplicabile la nivel de paragraf pentru Codul penal, astăzi ne oprim atenţia asupra Codului de procedură penală.

Puteţi descărca în format PDF:

  • Analiza analiza comparativă a tuturor modificărilor aduse de OUG nr. 13/2017 la CODUL PENAL, pe paragrafe, de AICI.
  • Analiza analiza comparativă a tuturor modificărilor aduse de OUG nr. 13/2017 la CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, pe paragrafe, de AICI.

Notă: în caseta din stânga (roşu) veţi observa forma actuală a reglementărilor legislative iar în cea din dreapta (verde) forma ce se va aplica de la sfârşitul săptămânii viitoare.

Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal

O primă modificare a intervenit în cazul reglementărilor privind rezolvarea acţiunii civile în procesul penal. Astfel, în cadrul alin. 5 al art. 25 din Codul de procedură penală s-a stabilit că, în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

Modificarea adusă este fundamentată pe declararea parţial neconstituţională a acestui alineat, prin Decizia nr. 586/2016, pe care vă invităm să o consultaţi distinct aici.

Codprocedura1

Durata controlului judiciar

Potrivit reglementărilor legislative în vigoare (art. 2151), în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile. Singura noutate adusă aici este dată de introducerea în continuare a completării Prevederile art. 212 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Mai exact?

Art. 212. alin. (1). Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere.

Art. 212. alin. (3). Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu

Modificarea adusă este fundamentată pe declararea parţial neconstituţională a acestui alineat, prin Decizia nr. 614/2016, pe care vă invităm să o consultaţi distinct aici. 

Denunţul

De la 1 februarie a intrat în vigoare şi un nou alineat privind denunţul – încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni. Astfel, s-a instituit un termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei până la expirarea căruia se poate formula un denunț. Precizăm că, în Expunerea de motive a proiectului de ordonanţă publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, reglementarea este motivată astfel:

„Acest termen este menit să-l stimuleze pe denunțător să aducă în cel mai scurt timp posibil la cunoștință organelor de urmărire penală faptul că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, facilitându-se astfel soluționarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cauzelor penale.”

Cu toate acestea, însă, în spaţiul public au apărut foarte multe opinii contradictorii referitoare la aplicarea legii pentru denunţurile de dinaintea intrării în vigoare a OUG nr. 13/2017.

Mandatul de executare al pedepsei

În Codul de procedură penală se stabileşte că, pe baza mandatului de executare, organul de poliţie arestează condamnatul, acestuia din urmă înmânându-i-se un exemplar al mandatului.  Condamnatul este dus la locul de deţinere cel mai apropiat, unde organul de poliţie predă celălalt exemplar al mandatului de executare.

În continuare a fost introdus un alineat care stabileşte că, odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1), iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.

Dreptul la care se face referire este acela potrivit căruia persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA).

Fara comentarii

Scrie un comentariu