4 Decembrie, 2016

Legislaţie: OUG nr. 102/2013 pentru modificarea Codului fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 15.11.2013 (M.Of. nr. 703/2013).

În vigoare de la 01.01.2014

Având în vedere necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente de susţinere a creşterii economice şi de stimulare a investiţiilor, în lipsa cărora finanţarea economiei pe termen scurt şi mediu poate fi afectată,

în vederea respectării angajamentelor referitoare la eficientizarea sistemului fiscal, asumate de Guvernul României în Scrisoarea de intenţie şi în Memorandumul tehnic de înţelegere încheiate ca urmare a Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional,

luând în considerare obiectivul stabilit prin programul de guvernare de creştere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, în vederea susţinerii creşterii şi în scopul asigurării stabilităţii financiare a economiei naţionale, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru extinderea sferei de impozitare a construcţiilor, creşterea nivelului accizelor pentru unele categorii de combustibili, precum şi utilizarea cursului de schimb din anul anterior şi indexarea la indicele mediu al preţului de consum al accizelor ca urmare a scăderii cursului de schimb utilizat pentru determinarea accizelor pentru anul 2014,

ţinând cont de necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene şi pentru evitarea deschiderii procedurii de infringement împotriva României în materia libertăţii de stabilire în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent,

având în vedere necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene şi pentru evitarea deschiderii procedurii de infringement împotriva României în materia liberei circulaţii a lucrătorilor şi stabilirii aceluiaşi tratament fiscal în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor de natură salarială,

având în vedere necesitatea sprijinirii contribuabililor care obţin venituri din arendă în sensul eliminării riscului privind neîndeplinirea obligaţiilor anuale de declarare a venitului realizat,

pentru evitarea situaţiilor în care determinarea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice sub formă de arendă se efectuează prin utilizarea preţului mediu, iar preţul de piaţă diferă substanţial de preţul mediu deja stabilit înainte de începerea anului fiscal pentru care se aplică,

pentru eliminarea incertitudinilor legate de modalitatea de stabilire a bazei impozabile în cazul veniturilor din activităţi agricole este necesară identificarea produselor agricole vegetale şi a animalelor pentru care determinarea venitului se realizează pe baza normelor de venit, începând cu anul 2014,

ţinând cont de necesitatea asigurării unui regim fiscal unitar aplicabil veniturilor din premii obţinute de persoanele fizice, ca urmare a practicilor comerciale pentru promovarea produselor/serviciilor din orice domeniu de activitate,

având în vedere necesitatea compatibilizării legislaţiei naţionale cu prevederile directivelor 2008/9/CE şi 86/560/CEE, în vederea evitării declanşării procedurii de infringement pentru impunerea de obligaţii suplimentare în vederea rambursării de TVA către persoane nestabilite în România, ca urmare a deschiderii dosarului EU Pilot 3927/2012/TAXU şi angajamentului asumat faţă de Comisia Europeană de modificare a legislaţiei naţionale începând cu 1 ianuarie 2014,

întrucât este obligatorie respectarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la neincluderea în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată a costului asigurării în cazul contractelor de leasing, respectiv a hotărârii pronunţate în Cauza C-224/11 BGĹ» Leasing sp. z o.o., având în vedere că o aplicare a dreptului Uniunii Europene care nu este conformă cu interpretarea dată de CJUE încalcă, de fapt, însăşi norma de drept respectivă, în aprecierea gravităţii încălcării de către un stat membru a dreptului Uniunii, Comisia considerând că încălcarea este mai gravă atunci când, deşi existentă o hotărâre a CJUE pronunţată în temeiul art. 267 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene care clarifică modul în care trebuie interpretată dispoziţia respectivă, statul membru continuă să aibă o conduită contrară normei respective, astfel cum a fost interpretată,

ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurilor de extindere a bazei de impozitare asupra construcţiilor ar conduce la menţinerea unui sistem de impozitare la un nivel redus faţă de media europeană,

luând în considerare faptul că procedurile parlamentare pentru aprobarea unei legi nu permit adoptarea în timp util, sub forma unui proiect de lege, a măsurilor care au drept scop soluţionarea cazurilor de încălcare a dreptului Uniunii Europene, iar adoptarea acestor măsuri prin ordonanţă a Guvernului în luna ianuarie a anului 2014 nu reprezintă o soluţie viabilă întrucât din punct de vedere al administrării fiscale este necesar ca prevederile să se aplice de la data de 1 ianuarie, pentru a nu exista prevederi tranzitorii în legislaţie care să conducă la recalculări de impozite, respectiv la depuneri suplimentare de declaraţii,

luând în considerare necesitatea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României în raport cu Fondul Monetar Internaţional, referitoare la redevenţele miniere, precum şi faptul că proiecţia bugetară pentru anul 2014 este fundamentată şi având în vedere creşterea veniturilor bugetare provenite din redevenţele cuvenite statului român ca urmare a exploatării resurselor minerale,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

i) impozitul pe construcţii.”

2. La articolul 11alineatele (11) - (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(11) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de prezenta lege, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere potrivit titlului VI, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 1562 depus de persoana impozabilă după înregistrarea în scopuri de TVA, sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)
 bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în momentul înregistrării;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. În cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149;
c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 1342 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(12)
 Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.

(13)
 Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) nu beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate, dar sunt supuşi obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VI, aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în perioada respectivă. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere potrivit titlului VI, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 1562 depus de persoana impozabilă după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)
 bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în momentul înregistrării;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. În cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149;
c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 1342 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(14)
 Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat.”

4. La articolul 20literele a)b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art. 201 alin. (3) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. e) şi h);

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 poate fi consultată integral în Lege5 Online – noul serviciu de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

comentarii

Fara comentarii

Scrie un comentariu