5 Decembrie, 2016

OFICIAL. Cum se compensează cu bunuri în echivalent imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist

Legea nr. 165/2013 prevede că în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent, precum şi măsura compensării prin puncte.

În aplicarea primei variante, H.G. nr. 89/2014 vine cu noi precizări inserate în Normele de aplicare a legii.

H.G. nr. 89/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 116/2014.

Prin efectul acestei hotărâri de Guvern, în Norme se introduce un capitol distinct – Capitolul III1 –  privitor la mecanismul şi condiţiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Capitolul face aplicare la alin. (2) al art. 1 din Legea nr. 165/2013 (vezi mai jos caseta foto). Conţinutul actual al acestui alineat a fost reformulat prin Legea nr. 368/2013, cu aplicare de la 24 decembrie 2013, înlocuind dispoziţiile anterioare care prevedeau că în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.  

art1L165

Capitolul nou introdus se referă, aşa cum am arătat de la început, la prima situaţie, respectiv la compensarea cu bunuri oferite în echivalent. Compensarea se aplică de către entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi constă în acordarea de bunuri, libere de orice sarcini, în echivalent valoric.

În ce priveşte bunurile care pot face obiectul compensării, acestea sunt terenurile, cu sau fără construcţii, şi construcţiile finalizate sau nefinalizate.

Echivalenţa valorică între bunurile care au făcut obiectul cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 şi bunurile care se acordă în compensare se stabileşte prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

În cazul construcţiilor nefinalizate, valoarea se stabileşte proporţional cu stadiul de execuţie, stabilit prin raport de expertiză tehnică, întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

Completările la Norme mai prevăd şi faptul că situaţia bunurilor care pot fi acordate în compensare se afişează la sfârşitul fiecărei luni atât pe site-ul entităţii învestite cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, cât şi la sediul acesteia.

Măsura compensării se aplică numai cu acordul persoanei îndreptăţite şi face obiectul unei dispoziţii, decizii, sau, după caz, al unui ordin al  conducătorului entităţii învestite cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001.

Entitate învestită prin lege

Poate nu este lipsit de interes să arătăm şi ce se înţelege, în temeiul Legii nr. 165/2013, prin entitate învestită de lege. Potrivit art. 3 din lege, această entitate se referă la următoarele structuri cu atribuţii în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv şi de stabilire a măsurilor reparatorii:

a) unitatea deţinătoare, în înţelesul Hotărârii Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată;
b) entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în înţelesul Hotărârii Guvernului nr. 250/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
c) comisia locală de fond funciar, comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) comisia judeţeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România;
f) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică;
g) Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, înfiinţată potrivit prezentei legi.

Grila notarială

Dat fiind că precizările au în vedere echivalenţa valorică a bunurilor, stabilită prin grila notarială, să reţinem şi că, în lege, în acest sens se face trimitere la ghidurile privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condiţiile impuse de art. 771 alin. (5) din Codul fiscal.

––(P)––

Lege5
 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.

Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.

Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile – de AICI.

ps_evid_mod

Foto articol: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu