5 Decembrie, 2016

Obligaţiile către stat, stabilite din oficiu

Stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă face obiectul ordinului preşedintelului ANAF nr. 3392/2011, publicat în Monitorul oficial nr. 816 din 18 noiembrie a.c.

Tot de dată recentă, prin Ordinul OPANAF nr. 3389, publicat în M.Of.nr. 804 din 14 noiembrie au fost aduse precizări metodologice privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Baza legală o constituie prevederile art. 83 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale. În cazul contribuabililor care au obligaţia declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Pentru impozitele, taxele şi contribuţiile administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, înştiinţarea pentru nedepunerea declaraţiilor şi stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se face în cazul contribuabililor inactivi, atât timp cât se găsesc în această situaţie.

Mai reamintim, în context, prevederea introdusă tot aici prin O.G.nr.29/2011, în vigoare de la 17 septembrie a.c., în temeiul căreia contribuabilul poate depune declaraţia fiscală pentru obligaţiile fiscale ce au format obiectul deciziei de impunere prin care au fost stabilite din oficiu obligaţiile fiscale, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Decizia de impunere se desfiinţează de organul fiscal la data depunerii declaraţiei fiscale.

● Stabilirea prin estimare a bazei de impunere se efectuează în situaţii cum ar fi:

- nedepunerea declaraţiei fiscale, caz în care organul fiscal are dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale;

- în situaţiile în care organele de inspecţie fiscală constată că evidenţele contabile sau fiscale ori declaraţiile fiscale sau documentele şi informaţiile prezentate în cursul inspecţiei fiscale sunt incorecte, incomplete, precum şi în situaţia în care acestea nu există sau nu sunt puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală.

În situaţiile în care, potrivit legii, organele fiscale sunt îndreptăţite să stabilească prin estimare bazele de impunere, acestea identifică acele elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale. În scopul stabilirii prin estimare a bazei de impunere, organele fiscale pot folosi metode de stabilire prin estimare a bazelor de impunere, aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Cuantumul obligaţiilor fiscale rezultate sunt stabilite sub rezerva verificării ulterioare, cu excepţia celor stabilite în cadrul unei inspecţii fiscale.

● Procedura privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă se aplică pentru obligaţiile fiscale cuprinse în vectorul fiscal. Stabilirea obligaţiei de plată se efectuează pentru fiecare impozit, taxă sau contribuţie cuprins(ă) în vectorul fiscal ataşat fiecărui contribuabil şi pentru fiecare perioadă fiscală pentru care nu au fost depuse declaraţii, conform legii, prin estimare, după regulile proprii impozitului, taxei sau contribuţiei supuse impunerii din oficiu. Stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor se face în cadrul perioadei de prescripţie şi nu priveşte perioadele pentru care obligaţiile fiscale au făcut obiectul unei inspecţii fiscale. Cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor se stabileşte sub rezerva verificării ulterioare. Compartimentul de specialitate este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea situaţiei fiscale a contribuabilului.

Procedura aprobată prin Ordinul preşedintelului ANAF nr. 3392/2011 tratează despre:

- înştiinţarea contribuabililor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative

- stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;

- stabilirea din oficiu a taxei pe valoarea adăugată;

-  transmiterea datelor în evidenţa pe plătitori.

Procedura aprobată prin OPANAF nr. 3392/2011 nu se aplică:

- contribuabililor declaraţi inactivi,  prevăzuţi la art. 781 alin. (1) din Codul de procedură fiscală;

- contribuabililor care beneficiază de regimul de declarare derogatoriu, în caz de inactivitate temporară, pentru perioada pentru care acesta a fost aprobat, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu;

- obligaţiilor fiscale stabilite ca urmare a acţiunii de inspecţie fiscală;

- persoanelor fizice, pentru impozitul pe venit.

Prin acelaşi ordin ANAF s-au aprobat modelul şi conţinutul formularelor pentru: Referatul privind impunerea din oficiu; Decizia de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele şi contribuţiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă; Decizia de desfiinţare a deciziei de impunere din oficiu.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu