5 Decembrie, 2016

O hotărâre judecătorească interesantă

Semnalăm o sentinţă civilă a Curţii de Apel Cluj, interesantă sub două aspecte.

Pe de o parte, pe fond, prin faptul că instanţa a admis acţiunea având ca obiect anularea unor acte emise de autorităţile de reglementare în temeiul Hotărârii Guvernului nr.735/2010 privind recalcularea unor pensii speciale.

Pe de altă parte, deşi Hotărârea Guvernului în discuţie a fost abrogată prin O.U.G. nr. 1/2011,  cauza nu a rămas fără obiect, întrucât abrogarea produce efecte de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, iar nulitatea are efecte retroactive, respectiv de la data adoptării Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, perioadă în care actul a cărui anulare se solicită a produs efecte juridice, fiind emise decizii de recalculare a pensiilor.

Sentinţa civilă nr. 114/2011 a fost publicată în Monitorul oficial nr. 308 din 9 mai a.c.

Pe fond, reclamanţii au solicitat anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, arătând că toate articolele sunt nelegale şi adaugă la Legea nr. 119/2010 unele dispoziţii necuprinse în lege, în sensul că obligă reclamanţii să solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat şi să le depună la organul de pensii, însoţite de o cerere de recalculare, iar în cazul nedepunerii acestor acte urmând să fie sancţionaţi cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie.

De asemenea, petenţii au arătat arată că, pentru recalcularea pensiilor, se autorizează entităţi implicate în acest proces să încheie contracte cu diverse persoane pentru a proceda la recalcularea pensiilor, aceasta fiind nelegală întrucât nu s-au stabilit criterii pentru selectarea acestor persoane.

Curtea de Apel Cluj a reţinut că Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 a fost adoptată în baza art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Instanţa a fost învestită cu anularea art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, invocându-se ca principal faptul că a fost adoptată cu exces de putere, fiind prevăzută pentru prima dată obligaţia depunerii cererilor de recalculare a pensiilor şi a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, sub sancţiunea calculării pensiei prin raportare la venitul mediu pe economie, cu posibilitatea de a delega atribuţia efectuării operaţiunilor administrative pe care le presupune recalcularea pensiilor militarilor unor entităţi de drept privat prin încheierea unor contracte de prestări servicii.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, a fost abrogată în mod expres Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, în întregul său.

● Prima chestiune care trebuie lămurită de instanţă a fost aceea dacă nu cumva demersul reclamanţilor nu a rămas lipsit de obiect ca urmare a acestui incident survenit după sesizarea instanţei de judecată, respectiv dacă reclamanţii mai justifică un interes actual în susţinerea cererii de anulare a unui act administrativ care a fost abrogat după sesizarea instanţei.

În încercarea de a da un răspuns acestei probleme controversate, Curtea constată că nici legea contenciosului administrativ şi nici teoria dreptului administrativ nu menţionează cu ocazia enumerării condiţiilor de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ cerinţa ca actul normativ să fie în vigoare.

În speţă, reclamanţii au argumentat că normele contestate au produs efecte juridice între data adoptării şi data abrogării lor, în sensul că au determinat emiterea unor decizii de recalculare a pensiilor începând cu data de 1 ianuarie 2011, cu luarea în considerare a regulii determinării punctajului prin raportare la salariul mediu pe economie pentru perioadele în privinţa cărora nu s-a făcut dovada drepturilor salariale de către beneficiari.

În condiţiile în care pârâtul – Guvernul României – nu a contestat această împrejurare susţinută de reclamanţi, Curtea apreciază că aceştia justifică în continuare un interes în atacarea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziilor de recalculare.

● În ce priveşte acuzaţia petenţilor referitor la faptul că hotărârea de guvern atacată adaugă la lege, instanţa a reţinut că în Legea nr. 24/2000, la art. 4 alin. (3) se prevede că actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

Hotărârile de Guvern reprezintă o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor şi nu pot contraveni principiilor şi dispoziţiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecinţă a principiului supremaţiei legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât priveşte actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiţia de conformitate este indiscutabilă.

Întrucât hotărârea de Guvern se adoptă în baza legii şi urmăreşte organizarea şi executarea în concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază. De aceea, atunci când o hotărârea Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată.

În continuare, în cuprinsul sentinţei se reia conţinutul prevederilor contestate şi se face o analiză punctuală a motivelor de nelegalitate invocate.

● Din lipsă de spaţiu, nu vom relua aici toată analiza făcută de CA Cluj, pe articolele contestate. Ne limităm la a cita numai ultimul text criticat de reclamanţi, cel de la art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, potrivit căruia “pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile”.

În aprecierea sa, instanţa a arătat că autorizarea entităţilor din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională implicate în procesul de recalculare a pensiilor de a încheia contracte de prestări servicii/convenţii civile contravine art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 care stabileşte că “recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare”.

Aşadar, această atribuţie nu poate fi delegată unor entităţi de drept privat, deoarece ţine de exerciţiul autorităţii de stat şi este rezervată organelor administrative centrale şi locale înfiinţate, prin lege, în acest scop.

Pentru motivele de fapt şi de drept reţinute, instanţa:

- a admis acţiunea precizată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, dispunând totodată anularea dispoziţiilor art. 2, 6, 8, 10, 11 şi 15 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010;

- a dispus publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I;

- obligă pârâtul Guvernul României la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea reclamanţilor;

Sentinţa civilă nr.114/2011 a fost pronunţată în şedinţa publică din 21 februarie 2011, cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu