5 Decembrie, 2016

Noutăţi aduse de Codul Penal privind infracţiunile ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private şi posibilitatea rezolvării lor prin mediere (I)

Infracţiunile ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private pot fi găsite în noul Cod Penal (NCP) în Partea Specială, Titlul I, Cap. IX, art. 224-227, acestea fiind următoarele: violarea de domiciliu (art. 224), violarea sediului profesional (art. 225), violarea vieţii private (art. 226) şi divulgarea secretului profesional (art. 227).

Pe lângă incriminarea tradiţională a infracţiunii de violare de domiciliu (asupra căreia nu vom insista în prezentul articol, întrucât aceasta îşi păstrează aproape în totalitate conţinutul constitutiv din vechiul Cod Penal), au fost consacrate câteva infracţiuni noi (violarea de domiciliu şi violarea vieţii private), menite să acopere un vid de reglementare şi să ofere un răspuns la noile forme de lezare sau periclitare a valorilor sociale care formează obiectul Capitolului IX din NCP. De asemenea, infracţiunea de divulgare a secretului profesional a fost reformulată de către legiuitor.

Aşadar, în acest articol (format din două părţi) ne-am propus să prezentăm noutăţile în materia infracţiunilor ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private. Mai concret, să prezentăm câteva aspecte legate de violarea sediului profesional, violarea vieţii private şi divulgarea secretului profesional. De asemenea, vom prezenta şi modul în care infracţiunile ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private (în unele cazuri) pot fi soluţionate pe calea medierii.

I) Infracţiunea de violare a sediului profesional

Aşa cum s-a arătat şi în expunerea de motive a NCP, violarea sediului profesional a fost incriminată ca faptă distinctă având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi sediul persoanei juridice sau sediul profesional al persoanei fizice beneficiază de protecţia conferită de art. 8 din Convenţie.

De altfel, reţinem faptul că incriminarea respectivă se regăseşte în majoritatea legislaţiilor (art. 191 C. pen. portughez, art. 203 C. pen spaniol, § 123 C. pen. german, § 109 C. pen. austriac, § 6 cap. 4 C. pen. suedez, § 355 C. pen. norvegian), iar acolo unde nu se regăseşte explicit s-a ajuns la sancţionarea acestei fapte prin interpretarea extensivă a textului referitor la violarea de domiciliu.

Potrivit art. 225 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de violare a sediului profesional pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite. Infracţiunea se pedepseşte  cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

În cazul în care fapta este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la trei ani sau amenda (art. 225 alin. 2 din NCP).

Reţinem că, în cazul infracţiunii de violare a sediului profesional, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Pentru existenţa infracţiunii nu ne interesează dacă sediul respectiv este unul principal sau este o sucursală, agenţie sau punct de lucru.

De asemenea, apreciem că nu are importanţă dacă sediul respectiv este proprietatea subiectului pasiv al infractiunii, este suficient doar ca acesta să îşi desfăşoare activitatea în  sediul respectiv, acesta putând fi orice imobil.

II) Infracţiunea de violare a vieţii private

O altă incriminare nouă în NCP este violarea secretului vieţii private (art. 225), reglementare ce a fost necesară pentru a întregi cadrul protecţiei penale a valorilor garantate de art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale şi nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Reţinem că reglementarea  prevăzută la art. 226 din NCP îşi găseşte corespondent în majoritatea codurilor penale europene actuale (art. 226-1 C. pen. francez, art. 197 C. pen. spaniol, art. 192 C. pen. portughez, art. 615bis C. pen. italian, art. 179bis-179quinuies C. pen. elveţian, cap. 24 secţ. 5-8 C. pen. finlandez etc.).

Potrivit art. 226 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de violare a vieţii private atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă.

De asemenea, constituie infracţiunea de
violare a vieţii private divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în art. 226 alin. 1 din NCP către o altă persoană sau către public. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă (art. 226 alin. 2 din NCP).

În cazul infracţiunii de violare a vieţii private prevăzută de art. 226 alin. 1 si 2 din NCP, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Reţinem că nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate (art. 226 alin. 4 din NCP).

În conformitate cu prevederile art. 226 alin. 5 din NCP, plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii faptelor prevăzute în art. 226 alin. 1 si 2 din NCP, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Din analiza art. 226 din NCP observăm că textul incriminează trei infracţiuni distincte, prevăzute la alin. 1, 2 şi alin. 5. Pe cale de consecinţă,  poate exista un concurs de infracţiuni în cazul în care acelaşi făptuitor acţionează distinct şi potrivit celor trei texte de lege.

Observăm, de asemenea, că, dacă în cazul infracţiunii de violare a vieţii private prevăzut de art. 226 alin. 1 şi 2 din NCP acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunii de violare a vieţii private prevăzut de art. 226 alin. 5 din NCP acţiunea penală nu se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ci din oficiu.

Notă: În partea a doua a subiectului puteţi afla informaţii despre divulgarea secretului profesional şi despre posibilitatea soluţionării prin mediere a litigiilor referitoare la infracţiunile ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private. Partea a doua e AICI.

––––––––––––(P)––––––––––––

Lege5 Online vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.

Clienţii Lege5 Online
 au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.

Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.

caudosinst

Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.

Foto articol: Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Comentarii

  • Răspunde
    mai 31 2014

    Aveți articole interesante. Lege5 Online poate deveni interesantă atâta timp cat se actualizeaza in timp util informațiile.

  • Răspunde
    viorel
    iunie 10 2016

    Subscriu! :)

Scrie un comentariu