3 Decembrie, 2016

Noul Cod Civil şi domeniul energiei II

În materie contractuală, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 vine să confirme regula anterioară, astfel încât contractul va fi supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Modificarea contractului se va face, potrivit alin. (2) al art. 102 cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării, elementele nemodificate urmând a fi supuse regulii stabilite la alin. (1).

În ceea ce privește raporturile juridice născute ulterior intrării în vigoare a Noului cod civil, potrivit alin. (5) al art. 6 din acest act normativ, actele şi faptele juridice încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea în vigoare a noii reglementari vor fi supuse prevederilor legii noi. Acest principiu al aplicării imediate a legii civile noi este confirmat şi de prevederile art. 5 din Legea nr. 71/2011.

În Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil se precizează la art. 230, lit. b) că, la data intrării în vigoare a Codului civil se abrogă „orice alte dispoziţii contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale”. Aşadar, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, dreptul comun în materie de contracte de furnizare îl reprezintă reglementarea din capitolul III al Titlului IX, dispoziţiile cuprinse în legi speciale – cum este cazul legilor din domeniul energiei – rămânând aplicabile dacă și în măsura în care nu contravin noii legi.

Reglementarea cuprinsă în capitolul III al Titlului IX din noul Cod civil nu face altceva decât să răspundă unei necesitați de codificare a unui contract nenumit, însă extrem de des întâlnit și folosit în practică.

Exercitarea drepturilor de uz şi servitute consacrate de Legea gazelor, după intrarea în vigoare a noului Cod civil

O importantă modificare adusă de noua reglementare, prin art. 230, lit. z) din Legea de punere în aplicare a noului Cod civil, este reprezentată de abrogarea art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 90 alin. (2) prevedea caracterul gratuit al exercitării drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile din domeniul gazelor naturale de care beneficiază concesionarii din sectorul gazelor naturale, pe toată durata existenţei capacităților. Teza a doua a aceluiași alineat stabilea că, dacă, cu ocazia intervenţiilor pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor din domeniul gazelor naturale, concesionarii au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile legii.

Acordarea de despăgubiri era, deci, condiționată de producerea de pagube, exercitarea drepturilor în sine fiind cu titlu gratuit. Caracterul gratuit al exercitării drepturilor de uz și servitute constituind o situație de excepție, trebuie să fie expres prevăzut de lege, abrogarea textului de lege care permitea concesionarilor din sector gazelor naturale exercitarea acestor drepturi cu titlu gratuit, atrăgând după sine, aplicabilitatea dreptului comun în materie.

Consacrarea posibilității constituirii ipotecii mobiliare asupra petrolului, gazului natural și celorlalte resurse minerale

Noul Cod Civil a adus importante modificări și în ceea ce privește garanțiile reale și privilegiile, reglementând noi instituții precum cea a ipotecii mobiliare.

Potrivit Noului Cod Civil, ipoteca mobiliară este o garanţie reală, accesorie şi indivizibilă, constituită prin contract scris pentru garantarea unei creanţe, opozabilă terţilor prin publicitate, care produce efectele specifice (drept de preferinţă, urmărire, inspecţie) de la data la care creanţa garantată ia naştere.

Obiect al unei ipoteci mobiliare pot fi, conform articolului 2389 lit. f) și petrolul, gazul natural şi celelalte resurse minerale care urmează a fi extrase.

În ceea ce privește condițiile de valabilitate ce urmează a fi îndeplinite în cazul grevării cu ipotecă a resurselor naturale, particularitatea constă în faptul că acestea sunt reglementate de legea locului unde se află exploatarea. Astfel condițiile de valabilitate, publicitate și efectele ipotecii asupra resurselor minerale, petrolului sau gazelor ori asupra unei creanțe rezultate din vânzarea acestora la sursă, care se naște de la data extragerii bunurilor sau de la data la care sumele obținute din vânzare sunt virate în cont, sunt supuse principiului „locus regit actum”.

Dana Dunel Stancu

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu