2 Decembrie, 2016

Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei

Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei din 04.02.2014, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 şi publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 127 din 21.02.2014 (M.Of. nr. 127/2014).

În vigoare de la 21.02.2014

Art. 1.
În înţelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:
a) încăpere de locuit – încăperile cu funcţii de cameră de zi şi dormitoare;
b) zonă de locuit – zona constituită ca o grupare funcţională de loturi şi parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuinţe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire;
c) perimetrul unităţii – limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv şi pe care se desfăşoară activităţile specifice;
d) teritoriu protejat – teritoriu în care nu este permisă depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru poluanţii fizici, chimici şi biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale;
e) zonă de protecţie sanitară – terenul din jurul obiectivului, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din jurul obiectivului; pentru sursele de ape subterane utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor şi a operatorilor economici se aplică definiţiile pentru “zona de protecţie sanitară cu regim sever”, “zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie” şi “perimetru de protecţie hidrogeologică”, conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică;
f) biocid (pesticid nonagricol) – conform definiţiei de produs biocid prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, corespunzător tipurilor de produs 14, 15, 16, 17, 18 şi 19 din anexa V “Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora prevăzute la articolul 2 alineatul (1) ” la Regulamentul (UE) nr. 528/2012;
g) produs de protecţia plantelor (pesticid agricol) – conform definiţiei prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013;
h) utilizator amator – individ din populaţia generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuinţă şi anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiţii de expunere care pot fi controlate.

CAPITOLUL I
Norme de igienă referitoare la zonele de locuit

Art. 2.
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să se facă în zone sigure, pe terenuri salubre care să asigure:
a) protecţia populaţiei faţă de producerea unor fenomene naturale ca alunecări de teren, inundaţii, avalanşe;
b) reducerea degajării sau infiltrării de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;
c) sistem de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;
d) sistem de canalizare pentru colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea apelor reziduale menajere, a apelor meteorice;
e) sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere;
f) sănătatea populaţiei faţă de poluarea antropică cu compuşi chimici, radiaţii şi/sau contaminanţi biologici.
(2) La zonificarea funcţională a localităţilor se va avea în vedere: separarea funcţiunilor, raportul interdependent al diferitelor zone funcţionale, evitarea incompatibilităţilor funcţionale în zonele destinate locuirii şi funcţiunilor complementare ale acestora.
(3) Zonele de protecţie sanitară se vor asigura, conform prevederilor legale în vigoare, pe baza avizelor corespunzătoare dotărilor tehnico-edilitare ale zonelor de locuit.
(4) Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone cu interdicţie de construire a clădirilor cu destinaţie de locuinţe sau socioculturale, pe baza studiilor geologice de către instituţii abilitate, până la înlăturarea riscului.

Art. 3.
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1½ ore la solstiţiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire şi din locuinţele învecinate.
(2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidenţiază că distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).

Art. 4.
La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare:
a) platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere, care vor fi amenajate la distanţă de minimum 10 m de ferestrele locuinţelor, vor fi împrejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere şi vor fi prevăzute cu sistem de spălare şi sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia şi vor fi întreţinute în permanentă stare de curăţenie; platformele pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare;
b) spaţii de joacă pentru copii, amenajate şi echipate cu mobilier urban specific, realizat conform normativelor în vigoare astfel încât să fie evitată accidentarea utilizatorilor;
c) spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum şi realizarea activităţilor de reparaţii şi întreţinere auto.

Art. 5.
(1) Unităţile cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, precum spălătorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tâmplărie etc., care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii, reprezentând limita suprafeţei unităţii respective. Pentru unităţile sus-menţionate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.
(2) Se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.

Normele de igienă şi sănătate publică sunt accesibile integral în Lege5 Online – noul serviciu de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Foto: All-free-download.com

comentarii

Fara comentarii

Scrie un comentariu