6 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean — președinte
Aspazia Cojocaru — judecător
Acsinte Gaspar  — judecător
Petre Lăzăroiu— judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Iulia Antoanella Motoc — judecător
Ion Predescu  — judecător
Puskás Valentin Zoltán— judecător
Tudorel Toader — judecător
Oana Cristina Puică — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 7.505/270/2011 al Curții de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.426D/2012.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.427D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Macovei în Dosarul nr. 1.764/270/2012 al Curții de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul n r.    1.432D/2012,    care    are    ca    obiect    excepția    de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Floare Erdei în Dosarul nr. 1.510/255/2012 al Judecătoriei Marghita.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.497D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristina Armășelu în Dosarul nr. 7.443/288/2012 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea — Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul n r.    1.507D/2012,    care    are    ca    obiect    excepția    de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală și ale art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Oana Dămoc în Dosarul nr. 23.556/245/2011 al Curții de Apel Iași — Secția penală și pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției Oana Dămoc și partea Veronica Aneta au depus la Dosarul nr. 1.507D/2012 note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală și ale art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.426D/2012, n r.  1.427D/2012, nr. 1.432D/2012, nr. 1.497D/2012 și nr. 1.507D/2012, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.427D/2012, nr. 1.432D/2012, nr. 1.497D/2012 și nr. 1.507D/2012 la Dosarul nr. 1.426D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Încheierea din 4 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7.505/270/2011, Curtea de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Constantin Petcu cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Prin Încheierea din 4 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.764/270/2012, Curtea de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Traian Macovei cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Prin Încheierea din 11 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.510/255/2012, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Floare Erdei cu ocazia soluționării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.
Prin Încheierea penală nr. 802 din 15 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7.443/288/2012, Judecătoria Râmnicu Vâlcea — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională  cu  excepția  de  neconstituționalitate  a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Cristina Armășelu cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții de scoatere de sub urmărire penală.
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 23.556/245/2011, Curtea de Apel Iași — Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală și ale art. XVIII
pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor.
Excepția a fost ridicată de Oana Dămoc cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora soluția pronunțată de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, nu este supusă niciunei căi de atac, încalcă principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la informație, condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dreptul la un recurs efectiv și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.
Curtea de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale și celor din convenții internaționale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Face trimitere în acest sens la deciziile Curții Constituționale nr. 242/2011, nr. 753/2011, nr. 1.131/2011, nr. 1.181/2011 și nr. 1.456/2011.
Judecătoria Marghita consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Plângerea formulată în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală are natura unei căi de atac prin care persoanele nemulțumite de soluțiile de netrimitere în judecată date de procuror se pot adresa instanței, fiindu-le astfel asigurat liberul acces la justiție, garantat prin prevederile art. 21 din Constituție. Mai arată că dublul grad de jurisdicție este obligatoriu doar în situația în care se pune problema condamnării unei persoane.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate
Curtea de Apel Iași — Secția penală și pentru cauze cu minori consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu încalcă textele din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură  penală  nu  aduc  nicio  atingere  prevederilor  din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorii excepției.

Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 751/2011, nr. 1.232/2011, nr. 1.355/2011, nr. 62/2012, nr. 330/2012, nr. 568/2012, nr. 571/2012, nr. 589/2012, nr. 613/2012, nr. 711/2012 și nr. 717/2012, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit Încheierii de sesizare din 4 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7.505/270/2011 al Curții de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 2781 din Codul 

de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepției

Constantin Petcu, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește doar dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Având în vedere și celelalte acte de sesizare, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 2781  alin. 10 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 este definitivă.”
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 15 alin. (2) cu privire la principiul neretroactivității legii, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 31 alin. (1) cu privire la dreptul la informație, ale art. 53 privind condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 126 privind instanțele judecătorești, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public și ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept și ale art. 18 privind limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție, respectiv ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din actele normative internaționale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 482 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 iulie 2012, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, statuând că între dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea pronunțată de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală este definitivă, și prevederile din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate de autorii excepției nu poate fi reținută nicio contradicție. Stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reținut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 129 din Constituție, text care face referire la „condițiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac („Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”), ca de altfel și al art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea „sunt prevăzute numai de lege” [a se vedea în acest sens Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004].
Dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din

Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 2781 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci rezoluția sau ordonanța de netrimitere în judecată emisă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. De asemenea, prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au aplicabilitate în cauza de față, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu se confundă cu dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.

Prin decizia mai sus menționată, Curtea a mai statuat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului.

Totodată, Curtea a reținut că, pentru motivele arătate, dispozițiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituționale ale art. 1 și 15.

De asemenea, în ceea ce privește pretinsa încălcare prin textele de lege ce fac obiectul excepției a art. 53 din Constituție, aceasta nu a fost reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu s-a constatat.

În fine, nu este aplicabil nici art. 148 din Constituție, care vizează competența instanțelor de judecată de a se pronunța asupra conformității legislației naționale cu cea europeană.

În același sens sunt și Decizia nr. 711 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 

16 august 2012, și Decizia nr. 1.019 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 

10 ianuarie 2013.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 7.505/270/2011 al Curții de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, de Traian Macovei în Dosarul nr. 1.764/270/2012 al Curții de Apel Bacău — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, de Floare Erdei în Dosarul nr. 1.510/255/2012 al Judecătoriei Marghita, de Cristina Armășelu în Dosarul nr. 7.443/288/2012 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea — Secția penală și de Oana Dămoc în Dosarul nr. 23.556/245/2011 al Curții de Apel Iași — Secția penală și pentru cauze cu minori.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2013.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică