5 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean — președinte
Aspazia Cojocaru  — judecător
Acsinte Gaspar  — judecător
Petre Lăzăroiu— judecător
Mircea Ștefan Minea— judecător
Ion Predescu— judecător
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Tudorel Toader— judecător
Cristina Teodora Pop — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială „Aurora” — S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 4.359/193/2012 al Judecătoriei Botoșani — Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 62D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale și arătând că nu există elemente noi, de natură a determina modificarea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 4.359/193/2012, Judecătoria Botoșani — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială „Aurora” — S.R.L. din Botoșani într-o cauză având ca obiect obligarea la plata chiriei restante aferente folosinței unui spațiu comercial.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 încalcă normele constituționale invocate, întrucât cuantumul taxelor de timbru, calculat potrivit textelor criticate, poate avea valori foarte mari, ce constituie obstacole în calea accesului liber la justiție și a exercitării dreptului la apărare.
Judecătoria Botoșani — Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că persoanele juridice pot beneficia de reduceri, eșalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru, conform art. 21 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997, motiv pentru care nu poate fi reținută critica potrivit căreia textele criticate încalcă liberul acces la justiție și dreptul la apărare.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie interdicții în privința taxelor judiciare, fiind legal și echitabil ca persoanele care se adresează justiției să contribuie la acoperirea cheltuielilor generate de soluționarea acțiunilor pe care le promovează. Se arată totodată că în situația în care există disproporții între taxele judiciare datorate de justițiabili și veniturile acestora, instanțele pot acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări la plata acestor taxe, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Se face trimitere la deciziile Curții Constituționale  nr.  210  din  10  iulie  2002  și  nr.  814  din 17 septembrie 2007.
Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituționale. Se arată că liberul acces la justiție nu înseamnă gratuitate și că legiuitorul are libertatea de a stabili taxe ce urmează a fi plătite de către justițiabili în schimbul serviciilor de care beneficiază în realizarea actului de justiție. Se mai arată că justițiabilii care fac dovada unor venituri mici pot beneficia de reduceri, scutiri sau eșalonări la plata acestor taxe, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 722 din 2 iunie 2011.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care au următorul cuprins:
„(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 50 lei — 6 lei;
b) între 51 lei și 500 lei — 6 lei + 10% pentru ce depășește 50 lei;
c) între 501 lei și 5.000 lei — 51 lei + 8% pentru ce depășește 500 lei;
d) între 5.001 lei și 25.000 lei — 411 lei + 6% pentru ce depășește 5.000 lei;
e) între 25.001 lei și 50.000 lei — 1.611 lei + 4% pentru ce depășește 25.000 lei;
f) între 50.001 lei și 250.000 lei — 2.611 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei — 6.611 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.”
Se susține, în esență, că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 prin numeroase decizii, ca, de exemplu, deciziile nr. 569 și nr. 570 din 3 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, și Decizia nr. 667 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 6 august 2012, prin care a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate și că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Curtea a mai reținut că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.
Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut — Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție.

Având în vedere cele de mai sus, prin aceleași decizii, Curtea a stabilit că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constituție.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât  soluția,  cât  și  considerentele  cuprinse  în  deciziile 

menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială „Aurora” — S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 4.359/193/2012 al Judecătoriei Botoșani — Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop