2 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean— președinte
Aspazia Cojocaru— judecător
Acsinte Gaspar — judecător
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea— judecător
Ion Predescu — judecător
Puskás Valentin Zoltán— judecător
Tudorel Toader— judecător
Cristina Teodora Pop  — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care  formează  obiectul  Dosarului  Curții  Constituționale nr. 56D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției a depus note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită modificarea dispozițiilor Legii nr. 317/2004, în sensul reglementării dreptului de recurs al persoanei în favoarea căreia se pronunță hotărârea de respingere a sesizării cu privire la abaterile disciplinare săvârșite de către judecători și procurori.

CURTEA,

având  în  vedere  actele  și  lucrările  dosarului,  constată următoarele:
Prin Încheierea din 31 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5.500/2/2012, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Liviu Herghelegiu într-o cauză având ca obiect o cerere de anulare a unei rezoluții prin care s-a dispus respingerea sesizării formulate în vederea exercitării acțiunii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele criticate încalcă dispozițiile constituționale invocate, întrucât dau dreptul de a contesta rezoluția de respingere a sesizării numai persoanei care a formulat-o, nu și celei împotriva căreia a fost formulată, aceasta din urmă neavând astfel posibilitatea de a ataca conținutul motivării rezoluției de respingere, care, chiar dacă este pronunțată în favoarea sa, poate conține afirmații incorecte, de natură a afecta evoluția profesională viitoare a celui în cauză.
Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin textele criticate nefiind încălcate dispozițiile art. 21 și 52 din Constituție.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că magistratul în favoarea căruia a fost pronunțată rezoluția de respingere nu are un interes în contestarea acesteia, întrucât soluția îi este favorabilă. Se susține că, pe de altă parte, faptul că judecătorul sau procurorul în favoarea căruia a fost pronunțată soluția de respingere a sesizării nu are dreptul de a formula contestație împotriva considerentelor acesteia nu exclude controlul unei astfel de rezoluții pe calea dreptului comun, respectiv prin aplicarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituționale. Se susține că magistratul în favoarea căruia este pronunțată rezoluția de respingere a sesizării nu poate justifica un interes în promovarea unei căi de atac împotriva acestei rezoluții, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea prin dispozițiile criticate a prevederilor art. 21 și 52 din Constituție. Se arată, în subsidiar, că autorul excepției de neconstituționalitate critică o omisiune legislativă, aceea de a nu fi fost conferit dreptul de a contesta rezoluția de respingere anterior arătată și magistratului în favoarea căreia a fost pronunțată, aspect ce nu este de competența Curții Constituționale, conform dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor normative cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Prin republicarea Legii nr. 317/2004 și renumerotarea corespunzătoare a textelor, art. 46 alin. (5) a devenit art. 47 alin. (5), astfel încât Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care au următorul cuprins: „(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.”

Se susține, în esență, că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în realitate, o omisiune legislativă, aceea de a nu fi incluse printre titularii dreptului de a contesta rezoluția de respingere a sesizării ce are ca obiect săvârșirea unor abateri disciplinare de către un judecător sau procuror și alte persoane interesate, în afara autorului acestei sesizări. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop