5 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean— președinte
Aspazia Cojocaru— judecător
Acsinte Gaspar— judecător
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Ion Predescu— judecător
Puskás Valentin Zoltán— judecător
Tudorel Toader — judecător
Daniela Ramona Marițiu      — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Advanced Bingo System — S.R.L. din Snagov în Dosarul nr. 6.671/2/2012 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.512D/2012.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Ionuț Șerban, cu delegație depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține că Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 a fost emisă în temeiul unei legi de abilitare, fără ca aceasta din urmă să prevadă abilitarea Guvernului de a reglementa în domeniul jocurilor de noroc. Este, astfel, încălcat art. 108 alin. (3) din Constituție. Interzicerea jocului de noroc de tip bingo televizat fără respectarea prevederilor constituționale ale art. 53, astfel cum ele au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, echivalează cu încălcarea prevederilor art. 45 și 135 din Constituție.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate aduc atingere modalității de exercitare a acestei activități, iar nu substanței dreptului prevăzut la art. 45 din Constituție. În final, face referire la Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 ianuarie 2013 pronunțată în cauzele conexate C-186/11 și C-209/11.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 19 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 6.671/2/2012, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Advanced Bingo System — S.R.L. din Snagov cu ocazia soluționării unei cauze de contencios administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia consideră că Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe nu abilitează executivul să modifice Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 în sensul eliminării jocului bingo televizat din categoria jocurilor de noroc ce pot fi autorizate conform legii, ceea ce contravine prevederilor art. 108 alin. (3) din Constituție. În continuare, arată că libertatea economică implică atât începerea propriu-zisă a unei activități economice, cât și exercitarea activităților comerciale într-un mediu de afaceri nedistorsionat, acest drept trebuind înțeles în corelare cu alte drepturi și libertăți fundamentale, precum dreptul de proprietate. Accesul liber la o activitate economică presupune implicit stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice. Însă, astfel de limite nu pot fi impuse în mod arbitrar și abuziv, ci cu respectarea condițiilor imperative stabilite de Legea fundamentală prin art. 53. Contrar dispozițiilor constituționale ale art. 53, prin textele de lege criticate nu sunt stabilite limite de exercitare a activității de organizare și desfășurare a jocului de noroc de tip bingo televizat, ci însuși dreptul de a desfășura această activitate este interzis.
Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Din moment ce legea specială de abilitare indică doar domeniul în care poate fi emisă ordonanța, și anume măsuri fiscal-bugetare, nu și conținutul reglementării, modificarea  adusă  Ordonanței  de  urgență  a  Guvernului nr. 77/2009 nu contravine prevederilor art. 108 alin. (3) din Constituție. Având în vedere că, potrivit Legii nr. 31/1996, organizarea și exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate, constituie monopol de stat, acesta din urmă are dreptul de a stabili regimul de acces al agenților economici la activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, precum și condițiile de exercitare a acestei activități și implicit interzicerea unor tipuri de jocuri de noroc care se dovedesc prejudiciabile pentru societate sau pentru anumite persoane. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, arată că aceasta nu își găsește incidență în cazul de față.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012,  cu  următorul  conținut:  „Ordonanța  de  urgență  a
Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 10 alineatul (1), litera f) se abrogă.
2. La articolul 15 alineatul (2), litera h) se abrogă.
3. La articolul 15 alineatul (6), literele i) și j) se abrogă.
4. La articolul 19, alineatul (3) se abrogă.
5. La articolul 21, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
«(5) Se interzice comercializarea biletelor sau taloanelor pentru jocul de noroc tip bingo, pentru care extragerea biletelor/taloanelor sau premierea participanților se realizează prin intermediul rețelelor de televiziune ori radio.»
6. La articolul 29 alineatul (8), litera e) se abrogă.
7. În anexă, la punctul 1 «Taxe anuale percepute pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc» subpunctul I, litera G se abrogă.
8. În anexă, la punctul 1 subpunctul II, litera G se abrogă.
9. În anexă, la punctul 2 «Valoarea minimă a capitalului social subscris și vărsat la data solicitării cererii de obținere a licenței de organizare a jocurilor de noroc», litera G se abrogă.
10. Din cuprinsul ordonanței de urgență a Guvernului se elimină sintagma «jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune».”
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 45 referitor la libertatea economică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 108 alin. (3) referitor la emiterea ordonanțelor în temeiul unei legi de abilitare și art. 135 referitor la economia României.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în nota de fundamentare a ordonanței criticate, Guvernul precizează că:
—  de  la  apariția  Ordonanței  de  urgență  a  Guvernului nr. 77/2009 și până în prezent, au fost eliberate de către Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Finanțelor Publice un număr de 2 licențe de organizare a jocurilor de noroc tip bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune;
— operatorii economici deținători ai acestor licențe au intrat în insolvență ca urmare a acumulării de datorii, atât către bugetul de stat, cât și către alți operatori economici sau participanți la joc;
— aceste activități de tipul jocurilor bingo nu creează valoarea adăugată, ci doar transferuri, cel mai adesea slab fiscalizate (din cauza dificultății de control), de la populația săracă către administratorii jocurilor respective;
— statul are pierderi bugetare din jocurile de noroc de tip bingo;
— statul nu poate superviza eficient vânzarea tichetelor de participare la jocul de tip bingo televizat, acestea fiind tranzacții în numerar, implicit nici corectitudinea colectării taxelor aferente. Mai mult, statul nu poate asigura corectitudinea organizării jocului de tip bingo televizat, respectiv verificarea conformității dintre tichetele vândute cu tichetele efectiv participante.
În  continuare,  Curtea  reține  că  Ordonanța  Guvernului nr. 17/2012 a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 127/2012, dispoziții de lege care abilitează Guvernul să emită ordonanțe în domeniul finanțelor publice și economiei pentru reglementarea unor măsuri fiscal- bugetare. Totodată, Curtea apreciază că, de regulă, legea specială de abilitare indică doar domeniul în care poate fi emisă ordonanța, nu și conținutul reglementării. Având în vedere toate aceste elemente, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 se încadrează în domeniul precizat de art. 1 pct. I.3 din legea specială de abilitare, astfel că modificarea adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 nu contravine prevederilor art. 108 alin. (3) din Constituție.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 45 și 135, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită.

Astfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 205 din 15 mai 

2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 6 iunie 2003, a reținut că domeniul jocurilor de noroc ridică serioase probleme pe planul ordinii și al moralei publice, ceea ce justifică adoptarea unor măsuri restrictive.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 

16 ianuarie 2012, Curtea a luat în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reținut că jurisprudența europeană statuează, în esență, următoarele:

— în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune;

— obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori;

— o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar;

— art. 46 alin. (1) din Tratatul CE permite restricții ale libertății de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecție a consumatorilor, de prevenire a fraudei și a incitării cetățenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum și de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general;

— statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc și, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecție urmărit. De asemenea, trebuie ca restricțiile pe care le impun să îndeplinească cerințele care reies din jurisprudența Curții, în special în ceea ce privește proporționalitatea lor.

În continuare, Curtea reține că piața jocurilor de noroc este o piață restrictivă, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum și condițiile de exploatare și practicare a acestora constituie monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o interdicție de principiu a jocurilor de noroc, interdicție de la care numai statul poate acorda derogări, impunând în acest sens obligația respectării unor criterii și condiții pe care le consideră necesare (cum ar fi condițiile acordării ori reînnoirii licenței pe care o poate suspenda, anula sau retrage pentru nerespectarea condițiilor pe care le-a fixat beneficiarului ei).

Plecând de la aceste premise, rezultă că domeniul jocurilor de noroc reprezintă o excepție de la principiul libertății economice, fiind o piață închisă, în care statul are dreptul de a restrânge, de a restricționa sau de a interzice anumite jocuri de noroc.

Îngrădirile ce apar pe o astfel de piață sunt justificate și de aspectele ce țin de asocierea domeniului jocurilor de noroc cu cel al activităților care intră în sfera penalului, de influența negativă pe care acest domeniu o poate avea asupra cetățenilor, precum și de necesitatea prelevării fondurilor la bugetul de stat în scopul folosirii lor în interes public.

În final, Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. 

al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Advanced Bingo System — S.R.L. din Snagov în Dosarul nr. 6.671/2/2012 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Marițiu