4 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean— președinte
Aspazia Cojocaru — judecător
Acsinte Gaspar— judecător
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea— judecător
Iulia Antoanella Motoc — judecător
Ion Predescu  — judecător
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Tudorel Toader — judecător
Ioana Marilena Chiorean— magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Doru Popescu în Dosarul nr. 5.241/101/2012 al Tribunalului Mehedinți — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.368D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având  în  vedere  actele  și  lucrările  dosarului,  constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5.241/101/2012, Tribunalul Mehedinți — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) și art. 118 din Legea nr. 263/2010  privind  sistemul  unitar  de  pensii  publice. Excepția a fost ridicată de contestatorul Doru Popescu în cadrul unui litigiu având ca obiect soluționarea cererii de anulare a deciziei Casei Județene de Pensii Mehedinți prin care i se impută drepturi de pensie încasate necuvenit.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă din Legea fundamentală, întrucât suspendă plata pensiei anticipate parțial în cazul prestării unei activități salarizate și în alte situații prevăzute de lege.
În acest sens, arată că pensia anticipată parțial este un drept prevăzut de lege, nu o favoare făcută de către stat cetățeanului, și că aceasta se acordă numai după împlinirea unei vârste standard de pensionare și după îndeplinirea unui stagiu de cotizare. Prin urmare, pensia este un drept patrimonial ce nu poate fi suspendat.
Tribunalul Mehedinți — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.
Astfel, pensia anticipată reprezintă un drept, iar nu o obligație,  astfel  încât  persoana  poate  opta  între  a  deveni pensionar mai devreme cu 5 ani față de vârsta standard de pensionare sau a continua să lucreze cu statut de salariat. Opțiunea pentru acest tip de pensie îi revine exclusiv salariatului, însă, prin exprimarea acestei opțiuni, se acceptă și condițiile de exercitare a pensiei pentru care optează.
Instanța apreciază că rațiunea instituirii pensiei anticipate rezidă în obligația pozitivă a statului de a susține persoana care optează a deveni pensionar mai devreme cu 5 ani prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului. Pensia anticipată, întrucât are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri dacă beneficiarul acesteia realizează venituri de natură salarială. În acest caz, ajutorul nu se mai justifică, din moment ce beneficiarul pensiei anticipate realizează venituri din activități profesionale ce îi permit să își asigure un trai decent, independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei anticipate.
În aceste condiții, suspendarea plății pensiei anticipate nu este decât o aplicare, la nivelul legii, a rațiunii pentru care a fost instituită pensia anticipată, plata acesteia putând fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece legiuitorul este în drept să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite cetățenilor.
Fiind un drept, iar nu o obligație, potențialul beneficiar are posibilitatea de a opta între pensia anticipată sau pensia anticipată parțială cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu acceptarea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea și menținerea în plată a acesteia și obținerea de venituri de natură salarială dintr-o activitate profesională. În aceste condiții, suspendarea plății pensiei anticipate nu are semnificația îngrădirii dreptului la muncă.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile  art.  114  alin.  (1)  lit.  b)  și  art.  118  din  Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I,  nr.  852  din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:
— Art. 114 alin. (1) lit. b): „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care   a   intervenit   una   dintre   următoarele   cauze:   [...] b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;”;
— Art. 118: „(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c
) pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b). (2) Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).”
Dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV, la care fac referire prevederile art. 114 alin. (1) lit. b), au următorul cuprins: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I
. a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
b) funcționarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
d
) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II
. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
[...]
I
V. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b
) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c
) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e
) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;”.
Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 114 din Legea nr. 263/2010 prevăd suspendarea plății pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale în cazul în care beneficiarul acesteia se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, adică a devenit asigurat.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, asiguratul este persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să rețină și să plătească contribuția individuală de asigurări sociale, precum și persoana fizică ce achită, în nume propriu, contribuția de asigurări sociale.
Curtea reține că Legea nr. 263/2010 reglementează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și de plată a lor. Astfel, potrivit art. 51, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parțială; pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Prin urmare, este evident că persoanele care pot beneficia de unul sau de altul dintre aceste tipuri de pensii se află în mod obiectiv în situații diferite. Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege.
Or, pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt reglementate ca excepții de la regulile generale, avându-se în vedere situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane.
Astfel, situația deosebită a persoanelor care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale a îndreptățit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiții și criterii derogatorii, precum și suspendarea plății acestora în cazul în care beneficiarul dobândește calitatea de asigurat în sensul legii și obține venituri din prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie.
Art. 47 alin. (2) din Constituție stabilește că dreptul la pensie se acordă potrivit legii, legiuitorul fiind în drept să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor.
În aceste condiții, suspendarea plății pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere rațiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parțială.
Faptul că o persoană care se angajează va avea un salariu cel puțin la nivelul salariului minim brut pe economie are drept consecință lipsirea de rațiune a acordării în continuare a pensiei anticipate sau a celei anticipate parțiale. Aceasta reprezintă chiar voința legiuitorului de a nu acorda pensie anticipată persoanelor angajate, care, în acest mod, își asigură resursele materiale necesare traiului.
Pe de altă parte, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de rațiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obținut pensia anticipată.
De altfel, plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parțiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei   pentru   limită   de   vârstă,  pensia   anticipată   se transformă — din oficiu — în pensie pentru limită de vârstă.
În concluzie, Curtea constată că dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea de a presta o muncă, în condițiile legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Doru Popescu în Dosarul nr. 5.241/101/2012 al Tribunalului Mehedinți — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean