4 Decembrie, 2016

În baza prevederilor art. 241 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de prevederile art. 4 alin. (2) și art. 22 alin. (1) din Metodologia pentru organizarea și desfășurarea examenului național de definitivare în învățământ, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.193/2012, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației naționale emite prezentul ordin.

Art. 1. —
Se aprobă programa pentru susținerea examenului național de definitivare în învățământ la specializarea Navigație și transport maritim, prevăzută în anexă care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. —
Direcția generală resurse umane și rețea școlară națională   din   cadrul   Ministerului Educației Naționale și inspectoratele  școlare  vor  duce  la  îndeplinire  prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul educației naționale,

Remus Pricopie

 

 

București, 20 martie 2013.
Nr. 3.430.

ANEXĂ

 

PROGRAMA

pentru susținerea examenului național de definitivare în învățământ la specializarea Navigație și transport maritim


A. Notă de prezentare
Programa se adresează profesorilor ingineri, absolvenți ai facultăților de profil, care predau discipline din domeniul menționat sau compatibile cu acesta și care se prezintă la examenul pentru acordarea definitivării în învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei corespund schimbărilor impuse în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea capacităților și competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este necesară deoarece flexibilitatea programelor școlare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalității învățământului tehnologic. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Astfel, plecând de la ideea definirii și evaluării competențelor necesare cadrului didactic, se urmărește:
— cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
— utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
— capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
— capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter- și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
— capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
— demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au în formarea și maturizarea profesională a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
— înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
— are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
— înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
— înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv- educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
— înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
— are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
— dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini colaborarea și interacționarea elevilor în activitatea de învățare;
—   planifică  activitatea   de   predare-învățare  pe   baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
— înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
— înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică.
B. Competențe specifice
— Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei, cunoștințe de metodica predării acesteia
— Cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale
— Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi
— Capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare
— Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi
— Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi
— Capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient
C. Conținuturile programei

I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
a) Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă
2.1. Repere/Condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor)
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri-țintă diferite
2.3. Obiectivele predării — învățării — evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul științei informării
2.4. Obiective-cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri- și transdisciplinare
b) Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic- aplicativ
1.  Metode  didactice  specifice:  clasificare,  prezentare, caracterizare
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare — învățare — evaluare
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ
c) Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.)
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale
d) Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare)
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor Bibliografie: Didactică generală și Metodică

1. Bontaș I.              Pedagogie                                                                                                                                       Editura All Educational, 1994
2. Cerghez I.            Metode de învățământ                                                                                                             Editura Didactică șiPedagogică, București, 1998
3. Cucoș C.               Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice                 Editura Polirom, Iași, 2009
4. Cristea Sorin      Studii de pedagogie generală                                                                                                 Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
5. Cerghit I., Neacșu I., Negreț I., Pănișoară I. O.           Prelegeri pedagogice                                        Editura Polirom, Iași, 2001
6. Crețu C.                Curriculum diferențiat și personalizat                                                                               Editura Polirom, Iași, 1996
7. Ionescu M.         Didactica modernă                                                                                                                     Editura Dacia, Cluj, 1995
8. Cucoș C.               Pedagogie generală                                                                                                                    Editura Polirom, Iași 2006
9. Iucu R.                 Managementul și gestiunea clasei de elevi                                                                       Editura Polirom, Iași, 2000
10.Iucu R.               Instruirea școlară                                                                                                                        Editura Polirom, Iași, 2001
11. Neacșu I.          Instruire și învățare                                                                                                                    Editura Științifică, București, 1999
12. Nicola I.           Tratat de pedagogie școlară                                                                                                     Editura Aramis, București, 2000
13. Neacșu I.          Introducere în psihologia educației și a dezvoltării                                                     Editura Polirom, Iași, 2010
14. Radu I.T.           Evaluarea procesului de învățământ                                                                                  Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001
15. Stoica A.            Evaluarea curentă și examenele: Ghid pentru profesori                                            Editura ProGnosis, București, 2001
16.     ***                   Curriculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare
17.     ***                    Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare„Tehnologii” 2002
18.     ***                     Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională și programe școlare în vigoare

 

II. TEMATICA DE SPECIALITATE

A. Navigație
1. Noțiuni fundamentale:
1.1. Forma și dimensiunile Pământului
1.2. Coordonate geografice
1.3. Diferența de coordonate
1.4. Lungimea unui minut de meridian
1.5. Unități de măsură în navigație

2. Orientarea pe mare

2.1. Plane și linii principale
2.2. Orizont vizibil
2.3. Sisteme de împărțire a orizontului
2.4. Drum adevărat, relevment adevărat, relevment prova

3. Determinarea direcțiilor pe mare

3.1. Principiul determinării direcțiilor pe mare
3.2. Magnetism, magnetism terestru, declinația magnetică
3.3. Magnetismul navei, deviația compasului magnetic
3.4. Convertirea drumurilor și a relevmentelor

4. Echipamente pentru determinarea direcțiilor

4.1. Compasul magnetic: clasificare, funcționare, părți componente, utilizare, întreținere
4.2. Compasul giroscopic: noțiuni de teoria giroscopului, principiul girocompasului; compasul bigiroscopic: caracteristici principale, descriere, funcționare; erorile girocompasului și corectarea acestora; aparate deservite de compasul giroscopic: sisteme de repetitoare, înregistratorul de drum, funcționare, părți componente

5. Echipamente pentru determinarea distanței parcurse de navă — lochuri

5.1. Generalități asupra distanței parcurse
5.2.  Lochul simplu,  principiu de funcționare,  părți componente
5.3.  Lochul   mecanic,   principiu   de   funcționare,   părți componente
5.4. Lochul electromecanic, principiu de funcționare, părți componente
5.5.   Lochul   hidraulic,   principiu   de   funcționare,   părți componente
5.6. Determinarea distanței parcurse după loch, corecția lochului
5.7. Determinarea vitezei navei și a distanței parcurse în funcție de viteză și timp

6. Echipamente pentru măsurarea adâncimii apei — sonde

6.1. Principiul de măsurare a adâncimii apei
6.2. Sonde simple, principii de funcționare, părți componente, utilizare
6.3.   Sonde   mecanice,   principii   de   funcționare,   părți componente, utilizare
6.4.   Sonde   ultrason,   principiu   de   funcționare,   părți componente, utilizare

7. Hărți marine

7.1. Proiecții cartografice, definiții, clasificare
7.2. Scara hărții, loxodroma și ortodroma
7.3. Condițiile cerute hărților marine
7.4. Corecția hărților, semne și simboluri folosite în navigație

8. Navigația estimată — estima grafică

8.1. Lucrul pe hartă în estima grafică
8.2. Girația navei, trasarea curbei de girație
8.3. Deriva de vânt, estima grafică
8.4. Deriva de curent, estima grafică
8.5. Deriva totală

9. Navigația costieră

9.1. Noțiuni generale de navigație costieră, determinarea punctului navei prin observații costiere, linii de poziție, erorile accidentale și sistematice în determinarea punctului navei
9.2. Determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale, principiul teoretic al metodei, construcții grafice, precizia determinării
9.3. Determinarea punctului navei cu relevmente simultane, principii teoretice, triunghiul erorilor, determinarea punctului navei cu două relevmente simultane, determinarea punctului navei cu 3 relevmente simultane
9.4. Determinarea punctului navei cu relevmente succesive cazul general, cazuri particulare de determinare a punctului navei cu relevmente succesive: procedeul unghiului dublu, procedeul unghiului de 90 grade între relevmente, procedeul distanței la travers, procedeul relevmentelor succesive la două obiecte
9.5. Determinarea punctului navei cu distanțe măsurate la repere de la coastă: determinarea distanței cu sextantul, determinarea punctului navei cu două și 3 distanțe simultane
9.6. Procedee combinate de determinare a punctului navei: determinarea punctului navei cu un relevment și unghi orizontal, determinarea punctului navei cu un relevment și distanță, determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale succesive, determinarea punctului navei cu distanțe succesive, determinarea punctului navei cu un relevment la un far în momentul apariției luminii lui la orizont

10. Documente nautice folosite în navigația estimată și costieră

10.1. Cartea-pilot
10.2. Cartea farurilor
10.3. Cartea radiofarurilor
10.4. Avizele pentru navigator

11. Studiul și trasarea preliminară a drumului navei

11.1 Navigația oceanică
11.2. Navigația costieră
11.3. Conducerea navei în zona coastei
11.4. Navigația în radă, pe canale și în strâmtori

12. Regulamente de navigație

12.1. Sistemul internațional de balizaj maritim
12.2. Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare — COLREG, semnalizare și reguli de navigație
12.3. Regulamentul de navigație pe Dunăre — RND, semnalizare și reguli de navigație

B. Transport maritim

1. Caracteristicile și problemele transportului maritim
1.1. Caracteristicile transportului maritim
1.2. Avantajele transportului maritim
1.3. Problemele transportului maritim

2. Elementele de bază ale transportului maritim

2.1. Scopul și elementele transportului maritim
2.2. Navele, ca mijloc de transport al mărfurilor
2.3. Mărfurile, ca obiect al transportului maritim
2.4. Porturile, ca noduri de afluire, transbordare și depozitare a mărfurilor
2.5. Sisteme, norme, reguli și uzanțe naționale și internaționale care reglementează transportul maritim — categorii de referință

3. Portul maritim

3.1. Generalități, clasificare
3.2. Elementele constructive ale portului maritim: acvatoriul, rada, construcții de apărare
3.3. Infrastructura portului, frontul de acostare
3.4. Teritoriul portului
3.5. Suprastructuri portuare, dane, terminale
3.6. Funcțiile portului
3.7. Sisteme și subsisteme portuare
3.8. Autorități portuare, căpitănia de port, poliția de frontieră, autoritatea vamală, serviciul sanitar și fitosanitar

4. Nava maritimă de transport

4.1. Noțiuni preliminare, particularități constructive și de exploatare
4.2. Buna stare de navigabilitate
4.3. Clasa navei, registre de clasificare
4.4. Marca de bord liber
4.5. Marca de tonaj

5. Categorii de mărfuri în transportul maritim

5.1. Clasificarea mărfurilor
5.2. Recomandări privind stivuirea mărfurilor

6. Încărcarea și stivuirea mărfurilor

6.1. Pregătirea navei pentru încărcare și transport, pregătirea magaziei de marfă, verificarea și pregătirea instalațiilor, instruirea echipajului navei
6.2. Evitarea avarierii mărfurilor în timpul manipulării și transportului, avarii înainte de încărcare, avarii produse prin manipulare, ventilația mărfurilor
6.3. Indicele de stivuire, generalități, corelarea dintre volumul specific al navei și volumul specific al mărfii, utilizarea optimă a capacității și volumului de încărcare
6.4. Întocmirea planului de încărcare, generalități, documente de bază

7. Transportul pe mare al pasagerilor

7.1. Nave maritime de pasager
7.2. Particularități constructive și de exploatare

8. Transportul mărfurilor generale

8.1. Nave specializate, caracteristici
8.2. Transportul mărfurilor în saci, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare și stivuire
8.3. Transportul mărfurilor în bale, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare și stivuire
8.4. Transportul mărfurilor în butoaie, tipuri, sisteme de stivuire
8.5. Transportul mărfurilor pe punte, categorii de mărfuri, încărcare și amarare

9. Transportul produselor metalurgice

9.1. Generalități, tipuri de produse
9.2. Avarierea prin ruginire și prin deformare, clauzarea conosamentului
9.3. Încărcare și stivuire, măsuri și recomandări

10. Transportul produselor lemnoase

10.1. Clasificarea materialului lemnos și unități de măsură specifice
10.2. Tipuri de nave pentru transportul lemnului
10.3. Reguli de încărcare și transport
10.4. Amararea produselor lemnoase
10.5.  Marca  de  încărcare  pentru  cherestea  conform Convenției Internaționale asupra liniei de încărcare

11. Transportul pe mare al animalelor

11.1. Generalități, nave specializate
11.2. Reguli de dotare și amenajare
11.3. Exploatarea navei animaliere, întocmirea planului de încărcare, îmbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul transportului, debarcarea animalelor

12. Transportul mărfurilor perisabile

12.1. Generalități, nave frigorifice
12.2. Instalații frigorifice
12.3. Pregătirea navei pentru încărcarea mărfurilor perisabile
12.4. Încărcarea și stivuirea mărfurilor perisabile, mărfuri congelate, mărfuri refrigerate, mărfuri cu regim special de temperatură
12.5. Transportul mărfurilor perisabile în containere

13. Transportul mărfurilor periculoase

13.1. Generalități, clase și diviziuni
13.2. Ambalarea mărfurilor periculoase, grupe
13.3. Stivuirea și separarea mărfurilor periculoase, grupe
13.4. Transportul mărfurilor periculoase în containere
13.5. Prevenirea și lupta împotriva incendiilor la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase
13.6. Securitatea echipajului și a navei în transportul de mărfuri periculoase

14. Transportul mărfurilor în containere

14.1. Descrierea și clasificarea containerelor
14.2. Tipuri de containere
14.3. Nave specializate în transportul containerelor, portcontainere, roll-on/roll-off, portbarje
14.4. Reguli de stivuire și amarare a mărfurilor în containere, a containerelor la bordul navei
14.5. Terminale de containere, codificarea containerelor
14.6. Echipamente de manipulare a containerelor, termeni specifici

15. Transportul mărfurilor solide în vrac

15.1. Nave specializate, caracteristici
15.2. Transportul minereurilor de fier, pregătirea navei pentru încărcare, încărcarea navei
15.3. Transportul cărbunilor, condiții constructive impuse navelor, încărcarea cărbunilor
15.4. Transportul cerealelor, generalități, particularitățile cerealelor privind procesul de transport, amenajări specifice la nave, măsuri de încărcare, încărcarea și rujarea cerealelor

16. Transportul petrolului și al produselor sale

16.1. Tipuri de nave, caracteristici
16.2. Petroliere, funcții de bază, compartimentare, sisteme de tubulatură pentru marfă, pompe și valvule, instalația de ventilație a mărfii, sisteme de încărcare
16.3. Balastarea și marșul în balast, instalații de balastare, tancuri de balast, debalastarea înaintea încărcării.
16.4. Pregătirea și încărcarea navei petroliere, calcule preliminare, distribuirea mărfii pe tancuri, încărcarea petrolului
16.5. Calculul cantității de petrol încărcate/descărcate, generalități, determinarea volumului și densității relative, întocmirea cargoplanului
16.6. Operații de descărcare a petrolului, pregătirea descărcării, etape, variante de descărcare
16.7. Curățarea și degazarea tancurilor de marfă, scopuri, spălarea și ventilarea tancurilor
16.8. Prevenirea incendiilor și exploziilor la petroliere, condiții, cauze ale incendiilor și exploziilor, acumulări de electricitate statică, prevenire, mijloace de stingere a incendiilor
16.9. Poluarea cu hidrocarburi a mediului marin, surse de poluare, măsuri de prevenire a poluării, Convenția MARPOL
16.10. Nave specializate pentru transportul gazelor lichefiate, generalități, tipuri de nave, operarea navelor

Bibliografie:
1. Balaban Gh. I.                       Tratat de navigație maritimă, vol. I, II                                     Editura Tehnică, București, 1981

2. Chitiță M., Pavica V.         Navigație                                                                                                Editura Militară, București, 1959
3. Balaban Gh. I.                      Conducerea navei                                                                               Editura Tehnică, București, 1963
4.Beziris A., Bamboi Gh.       Transportul maritim, vol. I, II                                                     Editura Tehnică, București, 1988
5. Maier V.                                  Mecanica și construcția navei, vol. I, II, III                          Editura Tehnică, București, 1985/1987/1989
6.     Sbora T., Tănase Gh., Șerban D.               Economia, organizarea și planificarea transporturilor             Editura Didactică și Pedagogică, București, 1986
7.     Popovici O., Ioan A., Domnișoru L.       Construcția, amenajarea și exploatarea navei                        Note de curs, Universitatea Galați, 1991
8.     ***                     Regulamentul  de  prevenire  a  coliziunilor  pe  mare  — COLREG
9.     ***                     Regulamentul de navigație pe Dunăre — RND

10.

***

Convenția internațională asupra liniei de încărcare, Londra,

1966

11.

***

Convenția internațională din 1973 privind poluarea marină

cauzată de nave (MARPOL) și amendamentele din 1978