8 Decembrie, 2016

Având în vedere calitatea României de înaltă parte contractată la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare, convenție pentru a cărei respectare a fost înființată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, știut fiind că, în temeiul Convenției, România a recunoscut dreptul la recursul individual în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisdicția obligatorie a acestei instanțe în privința drepturilor cuprinse în Convenție și în protocoalele adiționale la aceasta, pentru cauzele în care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine după intrarea lor în vigoare pentru România, având în vedere că numărul judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului este egal cu numărul înaltelor părți contractante, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei alegând, în numele fiecăreia, un judecător de pe o listă de 3 candidați propuși de aceasta, în condițiile în care în regimul de organizare și funcționare a instituțiilor publice naționale cu atribuții în selecția și desemnarea candidaților din partea României la funcția de judecător al instanței europene, respectiv Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, au intervenit modificări importante, care au condus la o reconfigurare a competențelor lor, având în vedere că actuala formă a Ordonanței Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevede, în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției, atribuții ce corespund vechiului lor statut, reglementat prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, normă potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii era un for colegial, fără personalitate juridică, iar ministrul justiției convoca și prezida ședințele acestuia, fără a avea drept de vot, dat fiind că, potrivit noii sale reglementări, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituție cu personalitate juridică, independentă, în cadrul căreia ministrul justiției nu mai deține atribuțiile prevăzute de vechea normă, și anume cele de convocare a Consiliului și de organizare a secretariatului ședințelor,
având în vedere că, actualmente, ministrul justiției este unul dintre membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii și, în această calitate, are dreptul de a vota în ședințele Plenului și secțiilor acestuia, cu excepția situației în care Consiliul, prin secțiile sale, îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, fiind important ca aceste modificări legislative, operate după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 94/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările și completările ulterioare, să se reflecte și în reglementarea procedurii de desemnare a candidaților din partea României la funcția de judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât, în condițiile în care Guvernul are, potrivit legii, răspunderea desemnării celor 3 candidați la funcția de judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, se impune o accentuare a rolului instituțiilor din sfera guvernamentală în procesul de selecție, ținând cont de faptul că, pentru îndeplinirea obligației României de a prezenta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă de candidați la funcția de judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie să se asigure o selecție transparentă și obiectivă în plan intern, care să permită accesul cât mai larg al juriștilor cu înaltă reputație profesională și o evaluare riguroasă și echidistantă a candidaturilor,
având în vedere că la data de 16 decembrie 2013 încetează mandatul actualului judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în numele României, luând în considerare faptul că, pentru a asigura buna funcționare a Curții Europene a Drepturilor Omului, Guvernul României trebuie să transmită lista sa de candidați în termenele stabilite de organismele Consiliului Europei, respectiv data-limită de 26 iulie 2013 pentru transmiterea listei de către autoritățile române, dată indicată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, având în vedere că neadoptarea, în regim de urgență, a măsurilor propuse poate conduce la întârzierea desemnării candidatului României la funcția de judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și, prin urmare, la neîndeplinirea de către statul român a obligațiilor ce îi revin din Convenție, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I.
Articolul 5 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern, cu avizul comisiilor juridice și pentru drepturile omului din Senat și Camera Deputaților, reunite în ședință comună, la propunerea unei comisii formate din persoanele enumerate mai jos, care își exercită mandatul în mod individual și independent și își exprimă propria opinie:
a) ministrul justiției;
b) ministrul afacerilor externe;
c)  agentul  guvernamental  pentru  Curtea  Europeană  a Drepturilor Omului;
d) directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției;
e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;
f) un judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia;
g) Avocatul Poporului;
h) două cadre didactice universitare de la facultățile de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevăzuți la lit. a)—g), în baza propunerilor facultăților de drept.”
2. După alineatul (1) se introduc nouă noi alineate, alineatele (11)—(19), cu următorul cuprins:
„(11)  Comisia  prevăzută  la  alin.  (1)  este  convocată  de ministrul justiției, care prezidează lucrările acesteia. Comisia este valabil întrunită în prezența a cel puțin 5 membri și decide cu votul majorității membrilor prezenți.
(12) În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de Ministerul Justiției, publică anunțul privitor la selecția candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții în Monitorul Oficial și pe site-urile Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, acesta poate fi afișat pe site-urile organismelor profesionale juridice. În anunț sunt indicate cerințele prevăzute pentru ocuparea acestei funcții de legislația națională, de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanță în acest domeniu, documentația ce trebuie prezentată, data și locul desfășurării selecției candidaților, termenul până la care pot fi depuse candidaturile.
(13) Candidații vor fi desemnați din rândul persoanelor cu înaltă prestanță morală și civică, care întrunesc cerințele exercitării unor înalte funcții judiciare sau care sunt juriști cu reputație profesională recunoscută și care îndeplinesc criteriile pentru alegerea judecătorilor prevăzute în instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanță în acest domeniu.
(14) În termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut în anunț pentru depunerea dosarelor de candidatură, comisia organizează o audiere a candidaților.
(15) În termen 5 zile de la audiere, comisia selectează 3 candidați, care vor fi incluși în lista de propuneri pe care o va înainta Guvernului. În măsura în care este posibil, comisia elaborează și o listă de rezervă cu 3 candidați. Cele două liste sunt publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Procesul-verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecție a candidaților și de stabilire a conținutului celor două liste se motivează.
(16) În termen de 5 zile de la primirea propunerilor comisiei, Guvernul, dacă este de acord cu propunerile acesteia, supune lista de candidați avizului comisiilor parlamentare prevăzute la alin. (1), care procedează la audierea candidaților. Avizul comisiilor parlamentare are valoare consultativă.
(17) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu una sau mai multe dintre propunerile înaintate de comisie, solicită motivat acesteia formularea de noi propuneri. În acest scop, comisia poate înainta una sau mai multe, după caz, dintre propunerile reținute pe lista de rezervă cu 3 candidați.
(18) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu niciuna dintre propunerile prezentate, luându-le în considerare inclusiv pe cele înaintate de comisie potrivit dispozițiilor alin. (17), se reia procedura de selecție, prevederile alin. (11)—(17) rămânând aplicabile.
(19) În termen de 3 zile de la primirea avizului comisiilor parlamentare, Guvernul adoptă și transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei 3 candidați în numele României pentru funcția de judecător al Curții.”
Art. II.
Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Ministrul justiției,

Mona-Maria Pivniceru Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean

 

București, 27 martie 2013.
Nr. 21.