4 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean — președinte
Aspazia Cojocaru – judecător         
Acsinte Gaspar    — judecător
Petre Lăzăroiu  — judecător     
Mircea Ștefan Minea —  judecător   
Iulia Antoanella Motoc —  judecător                                 
Ion Predescu   — judecător  
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Tudorel Toader —  judecător
Cristina Toma — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 15.963/3/2012 al Tribunalului București — Secția a VI-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.384D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

 CUR TE A,

având  în  vedere  actele  și  lucrările  dosarului,  constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 15.963/3/2012, Tribunalul București — Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioana Sfîrâială într-o cauză ce are ca obiect o cerere de reexaminare a unei amenzi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că singura cale de contestare a unei amenzi dată de instanță este introducerea unei cereri de reexaminare, în termenul general al exercitării unei căi de atac, având caracterul unui control judiciar. În același timp, încheierea de soluționare a cererii de reexaminare este irevocabilă, astfel încât dispozițiile criticate împiedică exercitarea unui control judiciar al cererii de către o altă instanță sau de către un alt judecător. Mai arată că faptul că o instanță aplică o sancțiune și tot ea judecă și calea de atac contravine normelor constituționale și convenționale invocate.

Tribunalul București — Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că instanța nu soluționează fondul litigiului, existând posibilitatea de a reveni asupra amenzii, și că textele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. Arată în acest sens că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului și că instanța nu soluționează fondul litigiului, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată în deciziile nr. 547/2005, nr. 2/2006, nr. 109/2008, nr. 37/2008 și nr. 741/2008.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, deoarece acestea se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei contestate, fără niciun fel de discriminare pe considerente arbitrare. Arată că instanța nu soluționează fondul litigiului, existând posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, precum și că reexaminarea apare ca o cale specifică de retractare. Apreciază că dispozițiile art. 1 din Constituție nu au incidență în cauză. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 73/1995.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

 CUR TE A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: „Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora. [...]

Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea”.

La data de 15 februarie 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, prin care au fost abrogate dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile art. 1085  alin. 1 și 3 din vechiul Cod de procedură civilă, care constituie, conform încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate supuse analizei, se regăsesc la art. 191 alin. (1) și (3) din noul Cod de procedură civilă, într-o formulare modificată.

În același timp, potrivit prevederilor alin. (1) al art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs din noul Cod de procedură civilă, „procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”, motiv pentru care textele legale anterior referite vor constitui obiectul prezentei excepții.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitor la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 referitor la accesul liber la justiție.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 20 și 21 din Constituție, precum și a celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 848 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, statuând că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.

Cu acel prilej, s-a arătat că instanța nu soluționează fondul litigiului, iar cererea de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, și se soluționează prin încheiere irevocabilă. În această situație, există „doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a ușura situația persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de reexaminare nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru aceleași rațiuni, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, având în vedere că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor cetățenilor aflați în ipoteza normei legale, fără privilegii și fără discriminări.

În ceea ce privește dispozițiile art. 1 din Constituția României privind statul român, Curtea constată că acestea nu au relevanță în cauză, astfel încât pretinsa încălcare a acestora de către dispozițiile art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă nu poate fi reținută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CUR TEA   CONSTITUȚIONALĂ

 În numele legii:

 DECID E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1085 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 15.963/3/2012 al Tribunalului București — Secția a VI-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma