4 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean — președinte
Aspazia Cojocaru— judecător
Acsinte Gaspar — judecător
Petre Lăzăroiu— judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Iulia Antoanella Motoc— judecător
Ion Predescu— judecător
Puskás Valentin Zoltán— judecător
Tudorel Toader— judecător
Cristina Toma— magistrat-asistent

 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Federația Sindicală „Solidaritatea — Virgil Săhleanu” a Metalurgiștilor din România din Galați în Dosarul nr. 1.310/121/2009 al Tribunalului Galați — Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.394D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.554/2009.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.310/121/2009, Tribunalul Galați — Secția civilă a sesizat

Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Federația Sindicală „Solidaritatea — Virgil Săhleanu” a Metalurgiștilor din România din Galați într-o cauză ce are ca obiect o cerere de modificare a statutului și a componenței organului de conducere a unei federații sindicale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă lasă loc de interpretări arbitrare cu privire la sintagma „orice persoană interesată” din cuprinsul acestuia. Mai arată că textul de lege criticat este confuz și permite interpretări eronate și atitudini samavolnice din partea unor persoane de rea-credință.

Propune, de lege ferenda, precizarea în mod expres în cuprinsul textului vizat de excepția de neconstituționalitate a faptului că acesta se aplică numai în cazul cauzelor ce se soluționează după procedura contencioasă, iar nu și după cea necontencioasă.

Tribunalul Galați — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă aflându-se în concordanță cu exigențele impuse de normele constituționale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Arată în acest sens că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, precum și că propunerile de lege ferenda nu constituie aspecte de constituționalitate, ci privesc aplicarea legii de către instanța de judecată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: „Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane”.

La data de 15 februarie 2013, a intrat în vigoare Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, prin care au fost abrogate dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile art. 49 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, care constituie, conform încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate supuse analizei, se regăsesc la art. 61 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, într-o formulare asemănătoare.

În același timp, potrivit prevederilor alin. 1 al art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs din noul Cod de procedură civilă, „procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”, motiv pentru care textul legal anterior referit va constitui obiectul prezentei excepții.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 9   referitor   la   sindicatele,   patronatele   și   asociațiile profesionale și art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unei critici identice, prin Decizia nr. 1.554 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 17 decembrie 2009. Cu acel prilej, aceasta a statuat că, în conformitate cu art. 126 alin. (2)  din  Constituție,  stabilirea  procedurii  de  judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional, în cauză reglementările deduse controlului de constituționalitate satisfăcând exigențele impuse de normele constituționale.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 9 din Constituție, Curtea a reținut că dispozițiile criticate reglementează instituția intervenției în procesul civil, dând expresie principiului constituțional al accesului liber la justiție, fără să aibă legătură cu prevederile constituționale menționate.

De asemenea, referitor la celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că acestea reprezintă aspecte ce țin de aplicarea legii, fiind de competența instanței de judecată, iar nu probleme de constituționalitate a normelor de lege criticate. În același timp, Curtea a reținut că propunerile de lege ferenda nu constituie aspecte de constituționalitate. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Federația Sindicală „Solidaritatea — Virgil Săhleanu” a Metalurgiștilor din România din Galați în Dosarul nr. 1.310/121/2009 al Tribunalului Galați — Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma