8 Decembrie, 2016

Augustin Zegrean— președinte
Aspazia Cojocaru— judecător
Acsinte Gaspar— judecător
Petre Lăzăroiu— judecător
Mircea Ștefan Minea— judecător
Iulia Antoanella Motoc— judecător
Ion Predescu— judecător
Puskás Valentin Zoltán— judecător
Tudorel Toader— judecător
Ionița Cochințu— magistrat-asistent


Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială Multiprod — S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 2.035/83/2009 al Tribunalului Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.471D/2012.

procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

 

CUR TEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.035/83/2009, Tribunalul Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială Multiprod — S.R.L. din Satu Mare într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 și 24 din Constituție, întrucât limitează discreționar dreptul la apărare doar pentru un singur aspect, respectiv existența stării de insolvență, or, apărările pot viza și alte aspecte. Termenul de 10 zile, în care debitorul poate, de la primirea copiei cererii creditorului privind deschiderea procedurii insolvenței, fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență este de cele mai multe ori imposibil de îndeplinit. Totodată, consideră că sancțiunea prevăzută la art. 33 alin. (2) din cuprinsul Legii nr. 85/2006 ar trebui eliminată.

Tribunalul Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

 

CUR TEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Însă, din analiza considerentelor încheierii de sesizare, precum și din notele autoarei excepției de neconstituționalitate reiese că aceasta critică doar alin. (2) al art. 33 din Legea

Curtea urmează a se pronunța prin prezenta decizie și care au următorul cuprins: „(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență. Dacă debitorul contestă starea de insolvență, iar contestația sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară.”

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

1. Referitor la dispozițiile criticate, Curtea observă că Legea nr. 85/2006 reglementează o procedură specială, instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a executat voluntar obligațiile de plată. Debitorul se poate apăra față de orice solicitare în acest sens, beneficiind de toate mijloacele și garanțiile procedurale legale care condiționează desfășurarea unui proces echitabil.

Astfel fiind, atât timp cât debitorul are posibilitatea de a contesta și a dovedi inexistența stării de insolvență, nu se poate considera că îi sunt aduse atingeri dreptului la apărare și accesului liber la justiție. Judecătorul-sindic, atunci când va constata că nu este în insolvență, va trebui să respingă cererea creditorului, continuând procedura numai când constată netemeinicia contestației debitorului. Totodată, debitorul își poate formula toate apărările pe care le consideră necesare în susținerea contestației sale, în condițiile legii.

2. În ceea ce privește critica privind neconstituționalitatea instituirii unor termene, respectiv cel de 10 zile, în care debitorul, de la primirea copiei cererii creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, poate fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită.

Procedura insolvenței se caracterizează prin celeritate, menționată și la art. 5 din lege, tocmai pornind de la caracterul raporturilor comerciale care, la rândul lor, se desfășoară cu celeritate. Astfel se justifică și stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanților la procedură, dar aceste termene nu împiedică accesul liber la justiție, întrucât legea stabilește suficiente garanții pentru desfășurarea procesului în condițiile prevăzute la art. 21 din Constituție.

În toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiție, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept — subiectiv sau procesual —, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. În sensul celor arătate mai sus este și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din

18 mai 2012, și Decizia nr. 754 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 23 octombrie 2012.


Întrucât  nu  au  intervenit  elemente  noi,  de  natură  să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât  soluția,  cât  și  considerentele  cuprinse  în  deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CUR TEA   CONSTITUȚIONALĂ

 

În numele legii

 

DECID E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială Multiprod — S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 2.035/83/2009 al Tribunalului Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2013.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionița Cochințu