6 Decembrie, 2016

Modalităţi de recuperare a creanţelor pe calea instanţei de judecată. Avantaje şi dezavantaje

Având în vedere numărul mare al situaţiilor întâlnite în practică în care un creditor, urmare a notificărilor, tratativelor, altor demersuri (de exemplu: medierea), nu reuşeşte pe cale amiabilă să recupereze o creanţă/sumă de bani de la debitorul său, în prezentul material ne-am propus să prezentăm succinct care sunt modalităţile de recuperare a creanţelor de către creditor (persoană fizică / persoană juridică) printr-un proces înaintat spre soluţionare instanţelor de judecată.

CEREREA PE DREPTUL COMUN

O primă posibilitate este reprezentată de formularea de către creditor a unei cereri pe dreptul comun potrivit art. 194 din Codul de procedură civilă, cerere care prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Referitor la dezavantaje, în primul rând,
în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 de lei (cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura ordonanţei de plată sau la procedura cu privire la cererile cu valoare redusă), dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a unui astfel de conflict, în condiţiile prevăzute de lege.

Pentru un litigiu de felul celui mai sus menţionat, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop.

În al doilea rând, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxele de timbru fiind în general destul de mari, în funcţie de suma de bani solicitată prin acţiunea introductivă de instanţă.

În al treilea rând, soluţionarea unei cauze în care a fost formulată o astfel de cerere pe dreptul comun poate să se întindă pe o perioadă îndelungată de timp, având în vedere, pe de o parte, gradul mare de încărcare al instanţelor de judecată şi, pe de altă parte, acordarea termenelor de judecată numeroase într-o astfel de cauză.

Printre avantajele unei cereri pe dreptul comun, amintim posibilitatea creditorului, ca reclamant într-o astfel de cauză, să propună şi să administreze, pe lângă proba cu înscrisuri, şi alte probe (de exemplu: o expertiză tehnică de specialitate, interogatoriul debitorului etc), probe care au rolul de a-i “justifica” mai bine demersul judiciar.

ORDONANŢA DE PLATĂ

O a doua posibilitate pe care o are creditorul este aceea de a apela la ordonanţa de plată, cerere reglementată de art. 1013-1024 din Codul de procedură civilă şi care prezintă, de asemenea, atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Potrivit art. 1013 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ordonanţa de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Ordonanţa de plată nu se foloseşte în cazul creanţelor înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

Referitor la avantaje, în primul rând, în cazul introducerii ordonanţei de plată, aşa cum am precizat şi în rândurile anterioare, legiuitorul nu a prevăzut obligativitatea părţilor de a participa la şedinţa de informare privind avantajele medierii.

În al doilea rând, cererile privind ordonanţa de plată, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează conform art. 6 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru cu suma de 200 de lei – o sumă modică în cazul în care creditorul solicită pe această cale sume importante de bani.

În al treilea rând, în cazul în care debitorul nu contestă creanţa prin întâmpinare, ordonanţa de plată va fi emisă în termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii; per a contrario, termenul va fi unul ceva mai lung în cazul în care debitorul  contestă creanţa prin întâmpinare, dar nu comparabil celui pentru soluţionarea unei cereri pe dreptul comun.

În al patrulea rând, ordonanţa de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare şi are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea cererii în anulare. De asemenea, ordonanţa de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare.

Referitor la dezavantaje, amintim faptul că ordonanţa de plată se soluţionează de către instanţa de judecată doar în baza înscrisurilor aflate la dosar şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor; dacă debitorul contestă creanţa, iar apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât înscrisuri şi explicaţiile/lămuririle părţilor, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanţa va respinge cererea creditorului privind ordonanţa de plată prin încheiere.

PROCEDURA CU PRIVIRE LA CERERILE DE VALOARE REDUSĂ

În fine, o a treia posibilitate de recuperare a creanţelor, dar numai în situatia în care valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 de lei la data sesizării instanţei, este procedura cu privire la cererile de valoare redusă reglementată de art. 1025-1032 din Codul de procedură civilă.

Reţinem că nu se poate folosi procedura cu privire la cererile de valoare redusă în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice. De asemenea,  procedura nu se aplică cererilor referitoare la:

- starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
- drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
- moştenire;
- insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
- asigurări sociale;
- dreptul muncii;
- închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani;
- arbitraj;
- atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Reclamantul are alegerea între procedura cu privire la cererile de valoare redusă şi procedura de drept comun (cererea pe dreptul comun); dacă a sesizat instanţa cu o cerere  pe dreptul comun, aceasta va fi soluţionată potrivit procedurii de drept comun, cu excepţia cazului în care reclamantul, cel mai târziu la primul termen de judecată, solicită în mod expres aplicarea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă.

Atunci când cererea nu poate fi soluţionată prin procedura cu privire la cererile de valoare redusă, instanţa judecătorească îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.

Asemenea celorlalte două categorii de cereri, şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Referitor la avantaje, în primul rând, în cazul procedurii cu privire la cererile de valoare redusă, aşa cum am precizat şi în rândurile anterioare, legiuitorul nu a prevăzut  obligativitatea părţilor de a participa la şedinţa de informare privind avantajele medierii.

În al doilea rând
, în cazul procedurii cu privire la cererile de valoare redusă, cererea se taxează conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru cu suma de 50 de lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 de lei, şi cu 200 de lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 de lei – sume modice în raport cu taxele de timbru ce se plătesc în cazul introducerii unei cereri pe dreptul comun.

În al treilea rând, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu, fără a fi necesară înfăţişarea părţilor. Cu toate acestea, instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar, sau la solicitarea uneia dintre părţi; instanţa poate să refuze o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale; refuzul se motivează în scris şi nu poate fi atacat separat.

În al patrulea rând, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă se bazează, ca regulă, pe înscrisuri; prin excepţie, instanţa poate încuviinţa şi alte probe în afara înscrisurilor depuse de părţi. Reţinem însă că nu vor fi încuviinţate acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale.

În al cincilea rând, termenul de soluţionare  în procedura cu privire la cererile de valoare redusă este mult mai mic celui pentru soluţionarea unei cereri pe dreptul comun. Instanţa va pronunţa şi redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informaţiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală.

În al şaselea rând, hotărârea primei instanţe este executorie de drept, chiar dacă este atacată cu  apel. Hotărârea instanţei de apel se comunică părţilor şi este definitivă.

Referitor la dezavantaje, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă poate fi folosită, aşa cum îi spune şi numele, doar în cazul cererilor cu o valoare redusă de până la 10.000 de lei la data sesizării instanţei (fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii). De asemenea, această procedură nu poate fi folosită în anumite materii (mai sus amintite).

––––––––––(P)––––––––––

Lege5 Online
 vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.

Clienţii Lege5 Online
 au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.

Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.

cautaredosare

Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.

Foto articol:
 Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Comentarii

  • Răspunde
    Ilona
    mai 5 2014

    Cum pot recupera suma datorata de IPJ mures pentru servicii de traduceri/interpretariat, dupa ce am trimis 2 somatii pentru sume datorate inca de anul trecut?

    • Răspunde
      Madalina Autor
      mai 6 2014

      Va recomand sa apelati fie la cererea cu valoare redusa (daca suma de recuperat este mai mica decat 10.000 lei, fie la ordonanta de plata! Parerea mea este ca ultima varianta aleasa de dvs. ar trebui sa fie cererea pe dreptul comun (si numai daca ati apelat anterior la una din cele 2 variante aratate anterior)!

  • Răspunde
    Iovanca
    august 20 2014

    Cum pot recupera un debit de la un chirias care refuza sa plateasca chiria si utilitatile si caruia i-am trimis somatie si nu a raspuns? As dori, de asemenea, sa reziliez contractul de locatiune si sa evacueze spatiul pe care-l ocupa. Va multumesc!

  • Răspunde
    Iovanca
    august 20 2014

    Revin cu un amanunt: debitul este sub 10.000 lei

    • Răspunde
      Madalina Autor
      august 20 2014

      In primul rand este important sub imperiul carui Cod civil ati intocmit contractul de inchiriere; daca este incheiat inainte de 01.10.2011 (vechiul Cod civil), va trebui sa il dati in judecata pentru recuperarea cval. chiriei si utilitatilor (pe o perioada de maxim 3 ani anteriori datei prezente), precum si pentru rezilierea contractului si evacuare; daca este incheiat dupa data de 01.10.2011 (noul Cod civil, iar contractul de inchiriere a fost inregistrat la Administratia financiara sau este unul autentic (incheiat la un notar public), contractul respectiv este titlu executoriu atat in ceea ce priveste plata chiriei, cat si in ceea ce priveste restituirea bunului inchiriat, asa incat in acest caz va veti adresa unui executor judecatoresc ptr. plata chiriei si restituirea apartamentului inchiriat (intelegand ca in urma notificarii/somatiei) chiriasul respectiv nu v-a raspuns! Ramane de rezolvat insa, in instanta, si in aceasta varianta, problema cval. utilitatilor!

      • Răspunde
        Iovanca
        august 21 2014

        Va multumesc foarte mult ptr. raspunsul prompt. Contractul a fost incheiat in 30.01.2013, nu este inregistrat la Admin. financiara si nici nu a fost incheiat in forma autentica. Este incheiat intre 2 soc. comerciale. Problema este ca acest chirias refuza sa plateasca si nici nu evacueaza spatiul, iar contractul este valabil pana la inceputul anului viitor. Mai mult, chiriasul nu a mai fost de cateva luni la acest spatiu si nu-l utilizeaza, doar il tine ocupat cu marfa. In contractul de inchiriere este specificat ca se poate rezilia contractul in cazul neindeplinirii obligatiilor (plata chiriei, utilitatilor)prin notificare. Nu stiu daca se poate rezilia acest contract prin simpla notificare, avand in vedere ca nu este incheiat in forma autentica si nici nu a fost inregistrat la Admin. fin. Inca o data va multumesc ptr. raspuns!

  • Răspunde
    Madalina Autor
    august 21 2014

    In acest caz, daca acel contract de inchiriere -incheiat sub imperiul noului Cod civil- nu este autentificat de niciun notar si nu este inscris nici la Adm Financiara, pentru a rezilia contractul respectiv, a obliga societatea cealalta sa va plateasca chiria si cval. utilitatilor, precum si ptr. a cere evacuarea societatii din spatiul societatii dvs., va trebui sa o dati in judecata (pe cealalta societate)! Puteti sa-mi trimiteti pe e-mail (scanat) contractul respectiv, sa vad anumite detalii legate de competenta instantei de judecata!

  • Răspunde
    Iovanca
    august 27 2014

    Buna ziua,
    Va rog sa ma scuzati ca va raspund cu intarziere, dar am fost plecata din localitate. Din cate am inteles, ar fi competenta judecatoria. Va trimit prin e-mail pagina din contract cu incetarea acestuia. Ma gandeam sa trimit o notificare de reziliere debitorului, iar daca acesta va raspunde si va evacua spatiul, dar nu plateste, sa fac o cerere ptr. recuperarea sumelor cu valoare redusa, debitul fiind sub 10.000 lei. Daca nu evacueaza spatiul, nu stiu daca am alta varianta decat sa-l dau in judecata pe drept comun. Va multumesc foarte mult ptr. raspunsuri!

    • Răspunde
      Madalina Autor
      august 27 2014

      Puteti sa incercati varianta cu notificarea, avand in vedere ca aceasta modalitate apare in contract; dar, daca au un avocat bun, vor cunoaste foarte bine ca nu puteti sa le reziliati contractul, sa le cereti datoriile si sa-i evacuati fara o hotarare judecatoreasca, adica fara ajutorul instantei de judecata; daca “merge”, intr-adevar pentru sumele de recuperat o varianta este cererea cu valoare redusa (pentru sume de pana la 10.000 lei)!

  • Răspunde
    Iovanca
    august 28 2014

    Voi incerca aceasta varianta pentru inceput. Va multumesc inca o data pentru raspunsurile Dvs. si va doresc numai bine.

  • Răspunde
    ruxandra
    noiembrie 11 2014

    Buna ziua,
    Locuim 7 persoane intr-o casa cu etaj, in apartamente proprietate care nu au fost niciodata ale statului. Unul dintre vecini refuza de aproape 2 ani plata apei (apanova taxeaza doar la intrarea in casa si refuza implicarea). A trebuit sa platim o parte din datoria individului pentru a nu ramane fara alimentarea cu apa. El e proprietar alaturi de doua surori (care nu se baga). Datoria nu depaseste 2000 lei, dar individul nu are venituri declarate, doar temporare in constructii. Ne puteti sfatui cum putem recupera banii platiti plus cei datorati? Multumesc mult.

    • Răspunde
      Madalina
      noiembrie 12 2014

      In aceasta situatie, avand in vedere ca nu va intelegeti sa recuperati de buna voie banii platiti de dvs. si ceilalti vecini de la vecinul respectiv, nu aveti alta solutie decat aceea de a-l actiona in instanta pe vecinul respectiv si pe surorile sale (chiar si pentru o suma mica!), sa obtineti o hotarare judecatoreasca si apoi sa cereti executarea silita a acestora, inclusiv cu apartamentul sau si al surorilor sale, daca acestia nu au si alte surse de venit (ca sa faceti poprire pe astfel de sume)!

  • Răspunde
    Andrei
    martie 16 2015

    buna seara as avea si eu o intrebare: in cate zile este obligati cei de la asigurare sa plateasca de la sentinta data de catre judecatorie in cazul unui deces..va multumesc!

  • Răspunde
    Andrei
    martie 17 2015

    buna seara as avea si eu o intrebare: in cate zile sunt obligati cei de la asigurare sa plateasca de la sentinta data de catre judecatorie in cazul unui deces..va multumesc!

  • Răspunde
    Daniel D.
    martie 26 2015

    Buna ziua.M-aţi putea lămuri asupra unui aspect legat de ordonanţa de plată ? Am să încerc să fiu exact şi succint.Deci, este vorba despre o situaţie în care reclamanta ( o asociaţie de proprietari, prin avocat ) a cerut emiterea ordonanţei de plată pentru restanţe la cheltuieli de întreţinere împotriva unui fost proprietar, decedat cu vreun an înainte de introducerea acţiunii (acesta a şi fost somat în prealabil, procedural). Pârâtul locuia împreună cu un descendent al său, actual proprietar de fapt, care nu a făcut succesiunea după autorul său, astfel că apartamentul în care locuiau figurează în continuare pe numele defunctului, şi acolo s-au expediat toate actele procedurale pendinte de proces. Instanţa de judecată în mod sigur nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că pârâtul este de fapt decedat dinainte de comunicarea somaţiei şi ulterior a introducerii acţiunii, astfel că a admis cererea reclamantei, urmând să emită ordonanţa de plată. Aş vrea să ştiu dacă, în termenul de 10 zile de la comunicarea ordonanţei de plată, descendentul pârâtului poate introduce cerere în anulare, susţinută şi pe motivul evidentei lipse a capacităţii de folosinţă a pârâtului datorată faptului morţii sau pe orice alt motiv procedural. Descendentul pârâtului decedat se teme de ameninţarea administratorului blocului cum că va executa silit aparztamentul, deşi suma restantă este mult sub 10.000 lei, prin mărirea datorei cu cheltuieli de executare şi tot felul de alte cheltuieli, posibil reale sau doar inventate. Pe scurt, poate acest descendent al pârâtului să introducă cerere în anulare, în numele său, el neavând calitatea de parte în proces, dar fiind indirect şi major afectat de hotărârea pronunţată? Dacă nu, cum se poate ajunge la situaţia ca instanţa să ia act de faptul că pârâtul era decedat şi să nu menţină o hotărire vădit ieşită din sfera normalităţii juridice ?

    Vă mulţumesc anticipat şi aştept opinii pe această temă, cu atât mai mult cu cât persoana direct interesată este presată de timp ♥

  • Răspunde
    Katalin
    mai 9 2015

    Bună ziua,
    am contractul de închiriere și PV de predare-primire (atasate la prezenta) cu o societate comercială.
    Nu mi-au achitat chiria și utilitățile pe ultimele 3 luni și acum m-au anunțat telefonic, că au plecat din localitate și vor să predea locuința.
    Datoria se ridică la apr. 1700 euro (1200 chiria și 500 utilitățile).
    Mi-au trimis un Act Ad., nesemnat de reprezentanții firmei, cum că solicită încheierea contractului de închiriere din 23 mai, cu solicitarea să-l semnez și să le retransmit.
    Mi-e frică că dacă-l accept, nu voi mai recupera creanțele niciodată.
    Pe de altă parte, nici nu aș mai vrea să plătesc anticipat impozitul și CASS către ANAF.
    Aș avea două întrebări:
    1. Cum să procedez cu încheierea contractului?
    2. Cum pot recupera creanțele de către firmă?
    Vă mulțumesc pentru răspuns!

  • Răspunde
    Katalin
    mai 9 2015

    Cum pot atașa Contractul și PV de predare primire?

  • Răspunde
    Avram
    mai 21 2015

    Am o datorie 110milioane lei vechi la intretinere..nu mai pot platii dintrun salariu minim pe economie..ce ma sfatuiti!??

  • Răspunde
    Sorin
    iulie 1 2015

    Buna ziua,
    Cum pot recupera o suma de bani de la o societate careia i am vandut. Am toate facturile semnate si stampilate.Datoria este de peste un an.

  • Răspunde
    lucian
    iulie 29 2015

    am si o intrebare : am de recuperat drepturi salariale in valoare de 9600 lei castgate in instanta, societatea a intrat in insolventa iar ele sunt trecute la masa credala numai ca nu se misca nimic de mai bine de 4 luni si nu sa mai tinut nici o alta sedinta.
    care sunt modalitatile de a mai putea recupera banii inapoi,se poate printro firma de recuperare ,am fost contactat de aceasta firma nu stiu cew sa fac . va multumesc anticipat pt un sfat. maxus_bucuresti@yahoo.com(corect)

  • Răspunde
    Andreea
    august 26 2015

    Am vreo șansa sa recuperz o taxa de timbru pe care am plătit o in prima instanța in cazul unui contract de intretinere (nici avocatul si nici judecătorul nu a remarcat ) in condițiile in care acest contract e scutit de taxa de timbru?

  • Răspunde
    Oros
    decembrie 28 2015

    Bună seara,soacră mea este obligată să plătească ex.ginerelui ei…sumă de 12000 lei….are 72 ani,pensia 7oo lei,și apartament proprietate personală.
    Poate respectivul da.și recupereze banii cerând direct vânzarea apartamentului?sau numai poprire pe pensia ei?…va mulțumesc !

Scrie un comentariu