2 Decembrie, 2016

MMFPS propune modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Un recent proiect de lege, iniţiat în acest scop de MMFPS, este motivat de mai buna reglementare a domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, urmând să asigure o mai bună responsabilizare a părinţilor sau reprezentanţilor legali în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în asigurarea creşterii şi îngrijirii adecvate a copilului, dar şi a autorităţilor sau instituţiilor competente, prin introducerea de sancţiuni în sarcina acestora.

Ar urma să se realizeze diminuarea costurilor aferente sistemului de protecţie specială a copilului, ca urmare a îndeplinirii de către serviciile publice de asistenţă socială a atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii separării copilului de familie, concomitent cu eficientizarea sistemului de protecţie a copilului prin asigurarea coordonării unitare la nivel judeţean.

După 6 ani de implementare a acestei legi, MMFPS consideră necesară completarea actualelor prevederi, prin clarificarea unor aspecte referitoare la obiectul său de reglementare, precum şi introducerea unor noi prevederi care să asigure o mai bună respectare a anumitor drepturi ale copiilor. Pe de altă parte, analiza cazuisticii şi a situaţiilor privind modul în care drepturile copilului sunt respectate şi promovate în România a condus la concluzia că, existenţa unui cadru legislativ coerent referitor la atribuţiile ce revin diverselor autorităţi sau instituţii din domeniu, sau specialiştilor care prin natura meseriei interacţionează cu copilul şi nevoile acestuia, nu şi-a dovedit eficienţa, în contextul în care îndeplinirea lor necorespunzătoare nu făcea obiectul niciunei sancţiuni.

Se impune, de asemenea, corelarea prevederilor Legii nr. 272/2004 cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, având în vedere schimbările în ceea ce priveşte modalitatea de aplicare a mijloacelor de ocrotire a persoanei fizice, respectiv tutela.

Prin proiectul de act normativ sunt introduse o serie de elemente noi care să stea la baza luării de către profesionişti a deciziilor, în interesul copilului. Astfel, în determinarea acestuia se au în vedere, cel puţin următoarele:

- nevoile de dezvoltare – fizice, psihologice, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

- opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

- istoricul copilului, în mod special situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

- capacitatea părinţilor sau persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

- menţinerea relaţiilor personale cu toate persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

● Se introduc în cuprinsul legii speciale dispoziţii privind asigurarea respectării dreptului copilului la menţinerea relaţiilor personale cu părinţii săi şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

● Noul proiect de lege introduce o serie de măsuri asiguratorii şi garanţii menite să asigure punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi respectiv înapoierea copilului la locuinţa sa, precum şi pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia şi înapoierea sa.

● Este, de asemenea, prevăzută explicit obligaţia părintelui rezident de a sprijini copilul în ceea ce priveşte menţinerea relaţiilor personale ale acestuia cu părintele nerezident, precum şi cu rudele ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, precum şi modul de exercitare în comun a drepturilor şi obligaţiilor părinteşti de către părinţii divorţaţi, ori a dreptului părintelui, căruia nu i-a fost încredinţat copilul, de a veghea la modul de creştere şi educare a copilului. Sunt astfel introduse concepte noi: decizii importante cu privire la minor, cum ar fi cele referitoare la educaţie, tratament medical, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor, care se iau cu acordul ambilor părinţi şi decizii zilnice care se iau de către părintele cu care copilul se află în acel moment.

● În acelaşi timp, având în vedere dispoziţiile Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea evitării paralelismelor legislative, proiectul de act normativ asigură reglementarea unitară a acestui domeniu, prin corelarea prevederilor referitoare la dreptul părintelui firesc de a consimţi la adopţia copilului.

● Proiectul de lege introduce o serie de reglementări menite a clarifica procedura înregistrării naşterii copilului pentru cele trei categorii de copii: părăsiţi în unităţi sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie, părăsiţi în alte unităţi sanitare şi găsiţi, ţinând cont de faptul că Legea nr. 272/2004 reglementa explicit doar situaţia copilului părăsit în maternităţi şi pe cea a copilului găsit. Se asigură astfel extinderea aplicabilităţii prevederilor legii şi asupra altor categorii de copii, asigurându-se în acelaşi timp corelarea prevederilor cu Legea nr.119/1996 privind actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

● Tot în vederea evitării paralelismelor legislative, proiectul lege face trimitere la aplicabilitatea dispoziţiilor legii cadru privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în situaţiile care presupun deplasarea copiilor în străinătate.

● În ceea ce priveşte situaţia copilului faţă de care a fost instituită măsura de protecţie specială a plasamentului la o familie sau persoană, noul proiect aduce o serie de reglementări mai clare cu privire la acest aspect.

● Prin proiectul de lege se propune modificarea dispoziţiilor referitoare la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de copil pe durata măsurii plasamentului dispus de către instanţă, în condiţiile legii. Propunerea este ca autoritatea părintească în această situaţie să fie exercitată de directorul general/executiv al DGPASC, şi nu de preşedintele Consiliului Judeţean.

● În acelaşi timp, este introdusă de o manieră explicită obligativitatea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de a întocmiplanul individualizat de protecţie în termen de 30 de zile după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă”.

În instrumentarea cazurilor privind instituirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, noul proiect de lege prevede obligaţia autorităţii menţionate de a sesiza instanţa judecătorească în termen de 15 zile de la data la care a dispus această măsură.

Introducerea acestui nou termen, care înlocuieşte vechea reglementare potrivit căreia, sesizarea instanţei trebuia făcută în 48 de ore, este coroborată cu alte dispoziţii noi care permit directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de a dispune, în interiorul termenului de 15 zile, revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă, în situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia.

Se doreşte astfel evitarea prelungirii nejustificate a menţinerii în sistemul de protecţie specială a copilului pentru care împrejurările care au stat la baza scoaterii acestuia din familie s-au modificat şi permit reintegrarea acestuia în familie.

Prin efectul vechilor dispoziţii, stabilirea de către instanţă a unei măsuri de protecţie specială atrăgea după sine obligativitatea schimbării sau modificării acesteia tot pe cale judecătorească, respectarea termenelor de judecată atrăgând după sine menţinerea uneori nejustificată a copilului departe de mediul familial.

● O altă schimbare preconizată de noul proiect de act normativ vizează situaţia copilului care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal, prin introducerea în cuprinsul legii a prevederii referitoare la obligativitatea participării părinţilor acestuia la şedinţele de consiliere, precum şi a obligativităţii asistării acestuia în orice etapă a cercetării penale de un reprezentant al DGASPC.

● Sunt, de asemenea, introduse prevederi noi referitoare la extinderea perioadei de monitorizare a evoluţiei dezvoltării copilului reintegrat în familie de la 3 luni la 6 luni.

● În acelaşi timp, prin proiectul de lege sunt definite de o manieră mai clară serviciile de tip rezidenţial, prin includerea în categoria acestora a tuturor serviciilor „care asigură găzduire pe o perioadă mai mare de 24 de ore”, având în vedere că, prin vechea reglementare erau asimilate acestei categorii doar „centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă”.

● Prin noul proiect legislativ se introduc o serie de reglementări mai clare cu privire la atribuţiile de coordonare ale instituţiilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului, a activităţii de îndrumare metodologică, aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi monitorizarea şi analizarea respectării drepturilor copilului la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.

Proiectul de lege propune o serie de clarificări necesare privind finanţarea sistemului de protecţie a copilului, fără însă ca acestea să aducă atingere sumelor alocate de la bugetul de stat în prezent acestui domeniu. Sunt prevăzute astfel de o manieră clară sursele de finanţare şi anume:

a) bugetul de stat – în cuantumul standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre de guvern;

b) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti-în completarea cuantumului prevăzut la litera a), pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, din venituri proprii;

c) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;

d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.

● În ceea ce priveşte exercitarea relaţiilor de muncă ale asistentului maternal, prin proiectul de act normativ sunt introduse prevederi noi referitoare la caracterul special al contractului individual de muncă al acestuia încheiat cu direcţia, care este specific protecţiei copilului, având o serie de elemente specifice.

● În ce priveşte asigurarea protecţiei tinerilor care au dobândit capacitatea deplină de exerciţiu sunt introduse o serie de prevederi mai clare privind condiţiile în care este permisă extinderea perioadei în care aceştia pot beneficia de o măsură de protecţie specială. Astfel, protecţia specială se acordă la cererea tânărului care îşi continuă studiile ”o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi”.

● Sunt, de asemenea, introduse reglementări detaliate referitoare la modalitatea de acordare a drepturilor de care pot beneficia copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile abrogării prevederilor Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi în serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali, cu excepţia art. (2), alin 1.

● Proiectul de lege introduce astfel o serie de prevederi menite să asigure o mai bună responsabilizare a părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, cu referire directă la interzicerea folosirii acestuia în activităţi de practicare a cerşetoriei în scopul de a obţine foloase materiale.

● De asemenea, este prevăzută obligaţia părinţilor de a presta, pe durata aplicării unei măsuri de protecţie specială faţă de copil, a unor acţiuni sau lucrări de interes local, în situaţia în care plata contribuţiei la întreţinea acestuia nu este posibilă.

În acelaşi timp, având în vedere că actuala lege prevede responsabilităţile ce revin atât părinţilor, cât şi autorităţilor sau instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, dar nu conţine sancţiuni ce ar putea fi aplicate în situaţia îndeplinirii defectuoase a acestor responsabilităţi, prin actualul proiect de act normativ se doreşte şi reglementarea acestui aspect.

● Proiectul de act normativ introduce o serie de prevederi privind aplicarea unor sancţiuni pentru părinţi, cadre didactice sau autorităţi ale administraţiei publice locale, în situaţiile în care aceştia nu îşi îndeplinesc sau îşi îndeplinesc în mod necorespunzător atribuţiile sau responsabilităţile ce le revin în ceea ce priveşte asigurarea creşterii sau îngrijirii adecvate a copiilor, sau luarea măsurilor de protecţie specială necesare.

După aprobarea acestui proiect de lege, ar urma elaborarea de acte normative subsecvente, care vor reglementa o serie de aspecte de actualitate în acest domeniu de activitate, cum ar fi: Metodologia privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii în risc sau părăsiţi în unităţi sanitare/secţii/compartimente de specialitate obstetrică-ginecologie şi neonatologie/alte unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii şi Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială, precum şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu