10 Decembrie, 2016

Ministerul Finanţelor Publice pune (din nou) ordine în Codul fiscal!

Un proiect de ordonanţă de Guvern, iniţiat de Ministerul Finanţelor publice a fost postat pe site-ul instituţiei, în temeiul legii transparenţei decizionale. Proiectul propune modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Actul normativ vizează, în principal: tratamentul fiscal aplicabil venitului realizat ca urmare a contractului de fiducie; lărgirea bazei de impozitare; simplificarea sistemului declarativ şi eliminarea unor dificultăţi tehnice de aplicare a Codului fiscal; colectarea TVA; autorizarea antrepozitului fiscal; accizarea la produse din tutun; corelări cu prevederile din C.pr.fiscală referitor la contravenţii; eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale.

În ce priveşte Codul Fiscal, sunt vizate spre amendare unele dispoziţii generale, astfel:

● În prezent, persoanele juridice române au obligaţia de a înregistra contractele de prestări servicii efectuate pe teritoriul României încheiate cu persoanele juridice străine sau fizice nerezidente, această obligaţie neexistând pentru beneficiarii persoane fizice române şi sediile permanente ale persoanele juridice străine. Se prevede extinderea obligaţiei de a înregistra contractele de prestări servicii efectuate pe teritoriul României încheiate cu persoane juridice şi fizice străine şi pentru persoanele fizice rezidente şi pentru sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine.

● Activitatea dependentă la funcţia de bază este orice activitate dependentă care este declarată astfel de persoana fizică, în conformitate cu prevederile legii. Se prevede revizuirea definiţiei activităţii dependente la funcţia de bază ca fiind orice activitate dependentă desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată astfel de persoana fizică.

● În forma actuală a Codului fiscal, orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre criteriile stabilite potrivit legii. În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază. Reglementarea urmează a fi revizuită în sensul reconsiderării numai a activităţii independente care nu îndeplineşte criterii pentru a fi considerată activitate independentă, aplicând principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.

În cazul în care între plătitorul de venit şi persoana fizică există încheiat un contract individual de muncă, precum şi un contract/raport juridic pe baza căruia se desfăşoară o activitate independentă, aceasta va fi reconsiderată de către autorităţile fiscale ca activitate dependentă. Reconsiderarea se efectuează numai de către autoritatea fiscală, venitul realizat din activitatea reconsiderată fiind supus regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii ca venit asimilat salariului.

● Întrucât în definiţia transferului nu este cuprins transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului Civil, urmează să fie astfel  completată definiţia transferului potrivit Codului Civil.

Vom reveni cu detalii despre alte aspecte ce urmează a fi modificate prin proiectul de ordonanţă semnalat.

*

Codul Civil, care intră în vigoare la 1 octombrie, tratează, în Titlul IV, despre fiducie ca fiind

operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor.

Fiducia este stabilită prin lege sau prin contract încheiat în formă autentică. Ea trebuie să fie expresă. Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolută dacă prin el se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului. Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terţă persoană.

Contractul de fiducie trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii absolute: drepturile reale, drepturile de creanţă, garanţiile şi orice alte drepturi patrimoniale transferate; durata transferului, care nu poate depăşi 33 de ani începând de la data încheierii sale; identitatea constituitorului sau a constituitorilor; identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor; identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puţin regulile care permit determinarea acestora; scopul fiduciei şi întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de fiducie şi modificările sale trebuie să fie înregistrate la cererea fiduciarului, în termen de o lună de la data încheierii acestora, la organul fiscal competent să administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. Când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt înregistrate, în condiţiile prevăzute de lege, sub aceeaşi sancţiune, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora se află imobilul, dispoziţiile de carte funciară rămânând aplicabile.

Desemnarea ulterioară a beneficiarului, în cazul în care acesta nu este precizat chiar în contractul de fiducie, trebuie să fie făcută, sub aceeaşi sancţiune, printr-un act scris înregistrat în aceleaşi condiţii.

Dacă pentru transmiterea unor drepturi este necesară îndeplinirea unor cerinţe speciale de formă, se va încheia un act separat cu respectarea cerinţelor legale. În aceste cazuri, lipsa înregistrării fiscale atrage aplicarea sancţiunilor administrative prevăzute de lege.

Fiducia este opozabilă terţilor de la data menţionării sale în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garanţiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face şi în cartea funciară, pentru fiecare drept în parte.

Contractul de fiducie încetează prin împlinirea termenului sau prin realizarea scopului urmărit când aceasta intervine înainte de împlinirea termenului. El încetează, de asemenea, în cazul în care toţi beneficiarii renunţă la fiducie, iar în contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare într-o asemenea situaţie. Declaraţiile de renunţare sunt supuse aceloraşi formalităţi de înregistrare ca şi contractul de fiducie. Încetarea se produce la data finalizării formalităţilor de înregistrare pentru ultima declaraţie de renunţare. Contractul de fiducie încetează şi în momentul în care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva fiduciarului sau în momentul în care se produc, potrivit legii, efectele reorganizării persoanei juridice.

În ce priveşte efectele încetării contractului, Codul civil prevede că, la încetarea contractului de fiducie, masa patrimonială fiduciară existentă în acel moment se transferă la beneficiar, iar în absenţa acestuia, la constituitor. Contopirea masei patrimoniale fiduciare în patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai după plata datoriilor fiduciare.

E.S.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu