8 Decembrie, 2016

MECMA lansează în dezbatere publică un proiect de lege privind invenţiile de serviciu

Pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în rubrica „Transparenţă decizională”, este publicat un proiect de Lege privind invenţiile de serviciu.

 Ce sunt invenţiile de serviciu ?

 Invenţiile de serviciu sunt invenţiile create de inventatorii salariaţi, care se află într-una dintre următoarele situaţii:

a) au rezultat în exercitarea funcţiei lor, prin îndeplinirea atribuţiilor de serviciu încredinţate în mod expres în cadrul contractului de muncă sau în fişa postului sau prin alte acte administrative ale angajatorului, care prevăd o misiune inventivă;

b) s-au obţinut fie prin cunoaşterea sau utilizarea experienţei angajatorului şi/sau prin folosirea mijloacelor materiale ale acestuia, sau prin pregătirea şi formarea profesională dobândită de inventatorul salariat din grija şi pe cheltuiala angajatorului, fie prin utilizarea unor informaţii rezultate din activitatea angajatorului pe durata contractului de muncă, precum şi pe o perioadă de minimum 2 ani de la încetarea acestuia.

 Ce este misiunea inventivă ?

 Misiunea inventivă este definită printr-o clauză specifică distinctă şi prin care se stabileşte domeniul tehnologic în care se încadrează problema sau problemele tehnice pentru a căror rezolvare inventatorul salariat aduce un aport creativ corespunzător funcţiei sale.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ are în vedere o schimbare importantă a ponderii cererilor de brevet pentru care persoana îndreptăţită este, în principiu, firma în care salariaţii îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, textul propus distinge între trei tipuri de invenţii:

1. Invenţii ce au rezultat din activităţi desfăşurate în cadrul unei misiuni inventive stabilite contractual.

2. Invenţii ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au folosit baza materială, metodele specifice angajatorului sau datele obţinute din activitatea acestuia.

3. Invenţii altele decât cele de la punctele 1 şi 2.

În cazul primei categorii, dreptul de proprietate este al angajatorului, acesta nefiind obligat la o remuneraţie suplimentară a salariatului.

În cazul celei de-a doua categorii, invenţia este a inventatorului salariat, cu excepţia cazurilor în care este revendicată de angajator, în termen de 4 luni de la comunicare. Dacă angajatorul revendică invenţia, acesta este obligat să verse inventatorului salariat o remuneraţie suplimentară stabilită pe cale contractuală.

În cazul celei de-a treia categorii, dreptul asupra invenţiei este al inventatorului salariat.

 Tot în nota de fundamentare mai este specificat că, pentru a garanta efectul stimulativ al inovării în instituţiile publice de cercetare-dezvoltare, textul de Lege obligă angajatorii la o remuneraţie a inventatorilor salariaţi în cuantum de cel puţin 15% din veniturile brute realizate de angajator din cesionarea, licenţierea sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală create de salariaţi.

Prezentul proiect de Lege se aplică invenţiilor create de unul sau mai mulţi inventatori, dintre care cel puţin unul este angajat al unei :

a) persoane juridice de drept privat;

b) persoane juridice de drept public cu scop patrimonial;

c) persoane juridice de drept public, fără scop patrimonial, care are în

obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea;

d) persoane juridice de drept public, fără scop patrimonial, care nu are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

Proiectul de Lege se aplică invenţiilor care pot fi protejate prin brevet sau prin model de utilitate înregistrat.

În proiectul de act normativ, se mai precizează că, în cazul în care dreptul asupra invenţiei de serviciu aparţine angajatorului, acesta este îndreptăţit să depună o cerere de brevet de invenţie sau de înregistrare a unui model de utilitate în România şi/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România.

Cererea de brevet de invenţie sau de înregistrare a modelului de utilitate va fi însoţită de actul din care rezultă dreptul asupra invenţiei. În acelaşi timp, inventatorul salariat este îndreptăţit să solicite protecţia în România şi/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România.

Ca o ultimă precizare, proiectul de lege stabileşte definirea unor criterii clare pentru acordarea remuneraţiei, de care angajatorul trebuie să ţină seama la negocierea contractului de muncă şi, totodată, condiţiile în care contractul de muncă se consideră încheiat.

Sursa: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu