5 Decembrie, 2016

Lucrări de investiţii abandonate: Ce se întâmplă cu dreptul de deducere a TVA?

Răspunsul se înscrie în dispoziţiile din Codul fiscal privind sfera de aplicare a dreptului de deducere, reglementate prin art. 145 din actul normativ.

În tema în discuţie, Normele de aplicare vin cu precizări privind imobilizările în curs de execuţie care nu se mai finalizează, în baza unei decizii de abandonare a executării lucrărilor de investiţii, cu condiţia ca acestea să fie scoase din evidenţă pe seama conturilor de cheltuieli. În acceastă situaţie, persoana impozabilă îşi poate păstra dreptul de deducere exercitat în baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal (vezi caseta foto de mai jos).

cf-dedtva

Dreptul de deducere se păstrează indiferent dacă sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizărilor ca atare ori după casare, dacă din circumstanţe care nu depind de voinţa sa persoana impozabilă nu utilizează niciodată aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economică.

În formularea acestei soluţii, este invocată Hotărârea propunţată de Curtea Europeană de Justiţie în Cauza C-37/95 Statul Belgian împotriva Ghent Coal Terminal NV. Hotărârea a fost dată ca răspuns la întrebarea formulată de Înalta Curte de Casaţie din Belgia, cu regim preliminar, în vederea soluţionării litigiului dintre Belgia şi Ghent Coal Terminal cu privire la plata TVA dedusă de Ghent Coal în legătură cu anumite lucrări de investiţii pe care le-a efectuat.

În răspunsul formulat, CJUE  arată că art. 17 din Directiva a VI-a nr. 77/388/CEE a Consiliului trebuie interpretată în sensul că permite unui contribuabil, acţionând ca atare, să deducă taxa datorată pentru bunurile care i-au fost livrate sau pentru serviciile care i-au fost furnizate în scopul lucrărilor de investiţii destinate a fi folosite în cadrul operaţiunilor taxabile. Dreptul de deducere rămâne dobândit atunci când, din circumstanţe în afara voinţei sale, contribuabilul nu a folosit respectivele bunuri şi servicii pentru realizarea operaţiunilor taxate. Pe de altă parte, livrarea unui bun de investiţii în cursul perioadei de regularizare poate da loc la o regularizare a deducerii în condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (3) din Directivă. În acest sens s-a pronunţat CJUE şi în hotărârea dată în Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) împotriva Statului Belgian.

În cazul achiziţiei unei suprafeţe de teren împreună cu construcţii edificate pe aceasta, persoana impozabilă are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă acestei achiziţii, inclusiv taxa aferentă construcţiilor care urmează a fi demolate
, dacă face dovada intenţiei, confirmată cu elemente obiective, că suprafaţa de teren pe care erau edificate construcţiile continuă să fie utilizată în scopul operaţiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor construcţii destinate unor operaţiuni taxabile, astfel cum a fost pronunţată Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-257/11 Gran Via Moineşti împotriva ANAF.

Cererea de decizie preliminară a fost formulată în cadrul unui litigiu între SC Gran Via Moineşti SRL („GVM”), pe de o parte, şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Finanţelor Publice Bucureşti Sector 1 („AFP”), pe de altă parte, cu privire la impozitarea care se aplică GVM în temeiul taxei pe valoarea adăugată ca urmare a achiziţionării unei suprafeţe de teren şi a construcţiilor edificate pe aceasta în vederea realizării unui proiect imobiliar.

Prin hotărârea pronunţată, completul CJUE a răspuns că articolele 167 și 168 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, o societate care a achiziţionat o suprafaţă de teren şi construcţii edificate pe aceasta din urmă, în vederea demolării acestor construcţi şi a realizării unui complex rezidenţial pe suprafaţa de teren respectivă, are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţionării construcţiilor menționate.

În ce priveşte Articolul 185 din Directiva 2006/112, în acelaşi răspuns al CJUE se precizează că acesta trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, demolarea unor construcţii, achiziţionate împreună cu suprafaţa de teren pe care au fost edificate, efectuată în vederea realizării unui complex rezidenţial în locul acestor construcţii, nu determină o obligaţie de regularizare a deducerii iniţiale a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţionării construcţiilor menţionate.

––––––––––––(P)––––––––––––

Legislaţia românească (dar şi cea europeană) este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: FreeImages.com

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu