8 Decembrie, 2016

Legea lustraţiei este neconstituţională

Curtea Constituţională a decis miercuri, 28 martie 2012, că Legea lustraţiei este neconstituţională. Se admite, astfel, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, anunţă Agerpres, citată de Hotnews.ro.

Pe 7 martie, ICCJ a decis în Secţiile Unite să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei. Consiliul Superior al Magistraturii s-a alăturat acestei poziţii. Secţiile Unite ale instanţei supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

Potrivit Hotnews, în motivarea deciziei, ICCJ preciza că Legea, în forma adoptată de Parlament după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale din 7 iunie 2010, în dezacord cu considerentele instanţei de contencios constituţional, instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi pe o culpabilizare generică, globală, a categoriei profesionale a procurorilor.

În dezacord cu considerentul cuprins în decizia CCR – potrivit căruia lustraţia este permisă exclusiv cu privire la persoanele care “au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului” – legea sancţionează toate persoanele care au deţinut funcţia de procuror, inclusiv persoanele care, în exercitarea funcţiei de procuror, nu au luat parte în intreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.

“Aşadar, răspunderea instituită prin lege nu este individuală, nu se întemeiază pe încălcarea efectivă a drepturilor omului sau a legislaţiei, ci pe prezumţia de încălcare a drepturilor omului şi a legislaţiei de către persoana care a exercitat funcţia de procuror, şi exclude individualizarea sancţiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept şi prezumţiei de nevinovăţie consacrată în art. 23 alin. (11) din Constituţie. În acelaşi timp, art. 2 din Legea lustraţiei prevede o sancţiune colectiv, aplicabilă persoanelor care au deţinut funcţia de procuror, care priveşte dreptul de a ocupa funcţii şi demnităţi publice, drept consacrat în art. 16 alin. (3) din Constituţie”, mai menţiona instanţa supremă.

Noua formă a legii aduce atingere principiului neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie, conform căruia “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, au precizat judecătorii ICCJ.

Potrivit unui comunicat al PICCJ, noua Lege a lustraţiei contravine principiilor de drept, iar considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege.

“Un alt exemplu, în sensul celor menţionate mai sus, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile art. 53 din Constituţie, care statuează că: “exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (…) şi moralei publice (…)”, ori prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor”, preciza Ministerul Public.

Sursa: Hotnews

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu