3 Decembrie, 2016

Informaţii privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere

În Monitorul Oficial 804 din 14 noiembrie 2011 s-a publicat Ordinul 3389 din 3 noiembrie 2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere. Vă prezentăm în cele ce urmează informaţii detaliate cu privire la actul normativ. 

Cine stabileşte estimarea bazei de impunere şi în ce situaţii ? 

Stabilirea prin estimare a bazei de impunere pentru impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat al statului se efectuează de organele de inspecţie fiscală în situaţii, cum ar fi:

- documentele şi informaţiile prezentate în cursul inspecţiei fiscale sunt incorecte sau incomplete;

- documentele şi informaţiile solicitate nu există sau nu sunt puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală.

 De asemenea, pentru estimarea bazei de impunere, organele de inspecţie fiscală vor identifica acele elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale, iar stabilirea bazei de impunere se va face prin estimarea atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor aferente acestora.

Referitor la valoarea estimată a bazei de impunere, aceasta va fi utilizată pentru stabilirea impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, precum şi a eventualelor diferenţe ale acestora, datorate bugetului general consolidat al statului.

În acelaşi timp, pentru a stabili prin estimare baza de impunere, organele de inspecţie fiscală pot folosi următoarele metode:

   a) metoda sursei şi cheltuirii fondurilor;

   b) metoda fluxurilor de trezorerie;

   c) metoda marjei;

   d) metoda produsului/serviciului şi volumului;

   e) metoda patrimoniului net.

 Selectarea acestor metode de stabilire prin estimare a bazelor de impunere se va face în funcţie de situaţia identificată la contribuabil, sursele de informaţii, înscrisurile identificate şi de complexitatea activităţii verificate.

Iată de ce trebuie să ţină cont organele fiscale atunci când aleg cea mai adecvată metodă de stabilire prin estimare a bazei de impunere 

 Organul fiscal trebuie să se apropie mai mult de modul în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, să identifice documentele sau informaţiile care sunt relevante pentru aplicarea unei metode şi să identifice situaţiile specifice ale fiecărui contribuabil supus verificării. De asemenea, organul fiscal trebuie să compare activităţile similare cu cele desfăşurate de alţi contribuabili, iar în situaţia în care nu se pot determina împrejurările concrete de desfăşurare a activităţii contribuabilului, să apeleze la condiţiile liberei concurenţe. Nu în ultimul rând, organul fiscal trebuie să identifice documente sau informaţii aflate la terţe persoane, în legătură cu activitatea contribuabilului.

 Selectarea metodei de stabilire prin estimare va fi efectuată de echipa de inspecţie fiscală.

 În ceea ce priveşte condiţiile pentru selectarea metodei de stabilire prin estimare, acestea vor fi consemnate într-o notă de fundamentare, întocmită de echipa de inspecţie fiscală. Nota de fundamentare va fi supusă avizării şefului de serviciu şi aprobată de conducătorul activităţii de inspecţie fiscală şi va conţine :

 a) constatarea stării de fapt a activităţii supuse controlului, care impune utilizarea metodei de stabilire prin estimare selectate;

 b) elementele identificate care vor sta la baza selectării metodei de estimare a bazei de impunere, respectiv a veniturilor sau cheltuielilor;

 c) metoda propusă pentru estimarea bazei de impunere.

 Prezentul ordin este publicat în Monitorul Oficial 804 din 14 noiembrie 2011 .

 Puteţi găsi informaţii cu privire la descrierea metodelor de stabilire prin estimare a bazei de impunere şi instrucţiunile de aplicare în anexa ataşată Ordinului.

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Articole similare

Fara comentarii

Scrie un comentariu