9 Decembrie, 2016

Informaţii privind Inspecţia Muncii: rolul instituţiei, atribuţiile ei, relaţia cu angajatorii şi angajaţii

Inspecţia Muncii este autoritatea naţională în domeniile relaţiilor de muncă şi securităţii şi sănătăţii în muncă. Instituţia funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, are personalitate juridică şi este finanţată de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare, potrivit Legii 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată.

 Atribuţiile Inspecţiei Muncii

1. Controlul relaţiilor de muncă

Inspecţia Muncii controlează aplicarea reglementărilor generale şi specifice în domeniul relaţiilor de muncă, potrivit Legii 108/1999.

Astfel, sunt controlate toate categoriile de angajatori, în legătură cu acordarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de salariaţii care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă.

Excepţie fac unităţile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne precum şi Direcţia Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază care îşi organizează activităţile de inspecţie a muncii prin servicii proprii de specialitate.

Tematica de control a angajatorilor se referă la identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, respectarea de către angajatori a obligaţiilor asumate şi a drepturilor salariaţilor şi ucenicilor, în legătură cu încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, precum şi asigurarea regimului special de muncă al tinerilor, femeilor şi persoanelor cu handicap.

Inspecţia Muncii trebuie să controleze dacă sunt respectate măsurile de protecţie a maternităţii la locurile de muncă, dacă au fost înfiinţate şi completate carnetele de muncă şi registrul general de evidenţă a salariaţilor.

De asemenea, Inspecţia Muncii trebuie să controleze dacă au fost depuse la Inspectoratele Teritoriale de Muncă documentele referitoare la încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de muncă.

În acelaşi timp, tematica de control mai are următoarele coordonate:

1. respectarea de către angajatori a altor prevederilor cuprinse în legislaţia muncii şi a clauzelor contractelor colective de muncă.

2. verificarea respectării drepturilor salariaţilor detaşaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale;

3. verificarea modului în care se respectă drepturile salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora;

Sunt controlaţi şi agenţii de ocupare a forţei de muncă privind medierea angajării cetăţenilor români în străinătate:

* îndeplinirea condiţiilor de înfiinţare şi funcţionare a agentului;

* existenţa şi conţinutul contractelor care conţin oferte ferme de locuri de muncă, încheiate cu angajatorii străini, precum şi contractele de mediere încheiate cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Sunt controlaţi, de asemenea, agenţii de muncă temporară privind punerea la dispoziţia utilizatorilor a forţei de muncă pentru perioade determinate.

2. Înregistrarea muncii

Potrivit Legii 108/1999,  Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, înregistrează registrul general de evidenţă a salariaţilor şi contractele individuale de muncă încheiate de societăţile comerciale cu capital integral privat, persoanelor fizice, asociaţiilor cooperatiste, asociaţiilor familiale, asociaţiilor, fundaţiilor, organizaţiilor sindicale şi patronale şi oricăror alte organizaţii.

De asemenea, sunt înregistrate contractele de ucenicie la locul de muncă încheiate de toate categoriile de angajatori autorizaţi.

3. Evidenţa relaţiilor de muncă 

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, păstrează şi completează carnetele de muncă, pentru salariaţii societăţilor comerciale cu capital integral privat, persoanelor fizice, asociaţiilor cooperatiste, asociaţiilor familiale, asociaţiilor, fundaţiilor, organizaţiilor sindicale şi patronale şi oricăror alte organizaţii.

Pentru aceleaşi categorii de angajatori, inspectoratele teritoriale de muncă primesc documentele privind executarea, suspendarea, modificarea şi încetarea acestor contracte.

 4. Consultanţă în domeniul relaţiilor de muncă

Inspecţia Muncii, prin personalul propriu de la nivel central sau de la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, acordă asistenţă de specialitate şi consultanţă în domeniul relaţiilor de muncă, atât angajaţilor, cât şi angajatorilor. De aceste servicii pot beneficia şi persoanele care înfiinţează societăţi comerciale care au ca obiect de activitate evidenţa muncii.

Inspecţia Muncii organizează cursuri de pregătire în domeniul relaţiilor de muncă pentru persoanele implicate în activitatea de resurse umane sau pentru salariaţii firmelor care prestează servicii de evidenţă a muncii.

Cine şi cum se poate adresa Inspecţiei Muncii

Inspecţia Muncii este o instituţie deschisă către cetăţeni, fie ei salariaţi, angajatori, persoane aflate în cătarea unui loc de muncă, liber profesionişti, pensionari, elevi sau studenţi. Informaţiile circulă în ambele sensuri, instituţia primind sesizări, informări şi solicitări cărora le răspunde explicit, limitată doar de restricţiile legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi a informaţiilor considerate secret de serviciu.

 Solicitări şi cereri pentru evidenţa relaţiilor de muncă

Potrivit Legii 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, republicată, persoanele care au fost angajate la societăţi comerciale cu capital integral privat, persoane fizice, asociaţii cooperatiste, asociaţii familiale, asociaţii, fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale, trebuie să solicite verificarea şi certificarea carnetelor de muncă de către inspectoratele teritoriale de muncă.

Salariaţii cărora nu le-au fost întocmite carnete de muncă, sau cei care au pierdut aceste documente, pot solicita inspectoratelor teritoriale de muncă, dacă au lucrat la angajatori din categoria celor menţionaţi mai sus, eliberarea unor adeverinţe care se substituie carnetului de muncă.

Salariaţii ale căror carnete de muncă sunt depuse pentru păstrare şi completare la inspectoratele de muncă, pot solicita ridicarea temporară a acestor documente pentru efectuarea unor copii sau pentru prezentarea în original la diverşi solicitanţi.

De asemenea, societăţile comerciale cu capital integral privat, persoanele fizice, asociaţiile cooperatiste, asociaţiile familiale, asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale şi patronale şi oricare alte organizaţii pot solicita inspectoratelor teritoriale de muncă atestarea unor situaţii privind numărul de salariaţi şi dinamica angajărilor, pentru participarea la licitaţii sau obţinerea diverselor avize, pe baza documentelor privind executarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de muncă.

Angajatorii pot solicita copii ale documentelor depuse la inspectoratele teritoriale de muncă, în situaţia în care arhivele proprii au fost distruse.

Petiţii, reclamaţii, sesizări

Persoanele fizice, individual sau organizate în asociaţii şi persoanele juridice se pot adresa atât direct cât şi în scris prin poştă sau e-mail, Inspecţiei Muncii sau inspectoratelor teritoriale de muncă, pentru a sesiza încălcări ale prevederilor legale din domeniul relaţiilor de muncă (muncă fără forme legale, nerespectarea regimului de muncă al minorilor, nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, sărbătorile legale şi repausul săptămânal, negarantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară, refuzul eliberării unor documente care atestă vechimea în muncă, includerea în contractul individual de muncă a unor clauze ilegale, etc), se arată pe site-ul Inspecţiei Muncii.

Reclamaţiile vor beneficia de confidenţialitate, inspectorii nedezvăluind conducătorului entităţii controlate motivul controlului. Interdicţia contactului dintre petiţionar şi inspectorul care va efectua controlul reprezintă o garanţie a imparţialităţii acţiunii de control în raport cu părţile raportului de muncă. Situaţia poate deveni neplăcută atunci când acţiunea de control se declanşează după ameninţări adresate de salariat angajatorului, sau când survine pe fondul unui conflict deschis între cele două părţi.

Soluţionarea conflictelor de muncă cu caracter individual nu presupune o procedură prealabilă a sesizării Inspecţiei Muncii, aşa cum este cea din cadrul conflictelor colective sau a contenciosului administrativ. Instituţia nu dispune de prerogative jurisdicţionale sau de arbitraj, care s-ar impune pentru rezolvarea  acestor situaţii când angajatorul şi salariatul ajung la un dezacord.

Instanţele judecătoreşti sunt competente să soluţioneze conflictele de drepturi care apar între angajator şi salariat în cadrul relaţiilor de muncă. Termenele de prezentare în faţa instanţei sunt scurte, nu se plătesc taxe de timbru şi nu se aplică timbrul judiciar, iar hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept.

Inspectoratele teritoriale de muncă pot oferi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate informaţii privind numărul persoanelor mediate şi numărul persoanelor care au fost trimise la muncă în străinătate de către agenţii de ocupare a forţei de muncă cu sediul pe teritoriul judeţului. Aceste date sunt furnizate pe baza situaţiilor trimestriale pe care agenţii le trimit inspectoratelor.

Dacă aspectele reclamate de dumneavoastră nu se încadrează în domeniul de activitate al Inspecţiei Muncii şi fac parte din sfera de atribuţii a altei instituţii, petiţia dumneavoastră va fi redirecţionată, urmând ca acea instituţie să vă răspundă în scris.

Sesizările trebuie să conţină numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exactă, date de identificare a angajatorului şi a locaţiilor în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Referirile la date trebuie să conţină ziua, luna şi anul, iar informaţiile furnizate trebuie să fie concise şi exacte.

Problemele şi solicitările trebuie precizate clar, fără amănunte care nu au legătură cu domeniul de activitate al Inspecţiei. „Un scris lizibil ne va ajuta să înţelegem mai uşor doleanţele dumneavoastră şi să nu pierdem timpul inutil”, se arată pe site-ul instituţiei.

 Informaţii cu caracter public

Potrivit informaţiilor oferite de Inspecţia Muncii pe site-ul propriu, instituţia vă garantează accesul liber şi neîngrădit la informaţiile cu caracter public, care privesc activităţile sau rezultă din activităţile acesteia.

O parte importantă din aceste informaţii sunt afişate la sediul Inspecţiei Muncii şi inspectoratelor teritoriale de muncă, fiind prezentate şi în cuprinsul paginilor de internet.

La cerere, prin intermediul compartimentelor de informare şi relaţii cu publicul, pot fi furnizate şi alte informaţii de interes public. Cererea de solicitare de informaţii publice trebuie să fie adresată explicit Inspecţiei Muncii sau unui inspectorat teritorial de muncă şi trebuie să cuprindă următoarele:

- informaţia solicitată, astfel încât să permită identificarea informaţiei de interes public;

- numele, prenumele şi semnătura solicitantului;

- adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Informaţiile cu caracter public, care se pot furniza la cerere de către inspectoratele teritoriale de muncă, sunt următoarele:

1. instrucţiuni ale inspectorului şef;

2. lista angajatorilor aflaţi în evidenţa inspectoratului şi documentele necesare luării în evidenţă, înregistrării contractelor individuale de muncă sau modificării şi încetării acestora;

3. lista angajatorilor care au primit aprobare să păstreze şi să completeze carnetele de muncă la sediu şi metodologia de lucru pentru obţinerea acestei aprobări;

4. numărul de carnete de muncă aflate în evidenţa inspectoratului;

5. numărul sesizărilor penale făcute de inspectorat în situaţia constatării unor fapte de natură infracţională;

6. numărul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor;

7. materiale informative elaborate şi deţinute (broşuri, ghiduri, pliante);

8. informaţii privind nivelul taxelor pentru serviciile prestate de inspectorat;

9. numărul sesizărilor primite spre soluţionare;

10. numărul posturilor vacante.

În termen de maximum 10 zile, instituţia trebuie să răspundă la solicitările dvs.

Surse: Inspecţia Muncii, Monitorul Oficial

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu