10 Decembrie, 2016

Indemnizaţii în valută pentru personalul trimis temporar în străinătate

In urma materialului prezentat, recent, despre Decizia ICCJ nr.1/2011 (publicată în M.Of.nr.335/2011) privind recursul în interesul legii pe interpretarea reglementărilor în materie de diurnă în străinătate, reluăm, în cele ce urmează, precizările din HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Reamintim că H.G. nr. 518/1995, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în M.Of. nr.154/1995) se referă, în principal, la ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, precum şi alte instituţii publice. Prevederile hotărârii se aplică şi personalului din regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se deplasează temporar în străinătate pentru aducerea la îndeplinire a acţiunilor menţionate în actul normativ. Totodată, se recomandă agenţilor economici, alţii decât cei menţionaţi anterior, precum şi fundaţiilor, asociaţiilor şi altora asemenea, să aplice în mod corespunzător prevederile acestei hotărâri.

Indemnizaţiile în valută se referă la diurnă, cazare, transport şi alte cheltuieli. Facem menţiunea că, în acest material nu ne referim la indemnizaţiile pentru ministri, membri ai Secretariatului general al Guvernului sau alte delegaţii oficiale.

Diurna în valută se diferenţiază pe două categorii şi se acordă la nivelul prevăzut pentru fiecare ţară în care are loc deplasarea, potrivit anexei la hotărâre, cu modificările survenite ulterior publicării. Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în funcţie de mijlocul de transport folosit, avându-se în vedere:

- momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, şi momentul aterizării avionului, la sosirea în ţară, de şi pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a României;

- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a României, atât la plecarea în străinătate, cât şi la înapoierea în ţară.

Pentru fracţiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel: 50% până la 12 ore şi 100% pentru perioada care depăşeşte 12 ore.

În cazul întreruperii călătoriei, determinată de programul de zbor al avioanelor, drepturile de diurnă şi cazare ale personalului se acordă, în continuare, la nivelul prevăzut pentru ţara de destinaţie, numai dacă sejurul pe perioada respectivă nu este asigurat de către companiile care efectuează transportul.

Personalul trimis în străinătate, în condiţiile acestui act normativ, beneficiază de 50% din diurna stabilită pentru ţara în care are loc deplasarea, potrivit categoriei în care se încadrează, în cazul în care cheltuielile pentru masă se suportă de către partenerii externi. Regula se aplică corespunzător şi personalului care pe timpul deplasării în străinătate se internează în spital, precum şi membrilor colectivelor sportive, artistice, ştiinţifice şi altele asemenea, în situaţia în care cheltuielile de întreţinere şi cazare a acestora în străinătate se suportă din sumele plătite organizatorilor reuniunilor sau manifestărilor la care iau parte, la nivelul comunicat de către aceştia.

Muncitorii români care se deplasează în străinătate pentru executări de lucrări de construcţii, reparaţii şi amenajări la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate au dreptul la o diurnă în valută în cuantum de 75% din diurna de categoria I, prevăzută în anexă la hotărâre.

Cazarea este plafonată în raport cu categoria de diurnă în care se încadrează personalul, la nivelul prevăzut pentru fiecare ţară în care are loc deplasarea, potrivit anexei la actul normativ.

Plafoanele de cazare la care are dreptul personalul participant la diferite manifestări cu caracter internaţional sau la alte acţiuni se acordă la nivelul corespunzător tarifelor practicate de către hotelurile în care au loc manifestările respective, pe baza comunicării primite din partea organizatorilor sau a reprezentanţelor României din ţările respective.

În situaţia în care cazarea nu poate fi asigurată la unităţi hoteliere sau altele asemenea, personalul poate să închirieze şi locuinţe, însă cu plata unei sume în limita a 75% din plafonul de cazare.

Eventualele plăţi pentru cazare, care depăşesc plafoanele stabilite în condiţiile HG nr.518/1995, se aprobă, în cazuri temeinic justificate, de către conducerile unităţilor trimiţătoare, pe baza documentelor de plată.

Prin cheltuieli de cazare se înţelege, pe lângă tarifele sau chiria plătite, şi eventualele taxe obligatorii pe plan local, precum şi costul micului dejun, atunci când acesta este inclus în tarif.

Transportul se decontează pentru călătoria cu avionul sau cu trenul. De asemenea, personalul poate să călătorească şi cu mijloace auto în situaţia în care cheltuielile totale ce trebuie suportate de către ministere şi celelalte unităţi trimiţătoare sunt inferioare tarifelor practicate în cazul călătoriei cu avionul.

Transportul dus-întors, pe distanţa dintre aeroport sau gară şi locul de cazare, se face cu mijloacele de transport în comun sau cu taxiul.

Pentru îndeplinirea programului stabilit se pot închiria atât mijloace de transport, în vederea deplasării în grup, în interiorul ţării de destinaţie, cât şi diferite mijloace de comunicaţii, cu acordul prealabil al conducătorului unităţii trimiţătoare, decontarea cheltuielilor aferente urmând să se facă, potrivit legii, pe bază de documente justificative.

■  Alte cheltuieli. Valuta necesară pentru acoperirea unor eventuale cheltuieli neprevăzute, precum şi a celor pentru convorbiri telefonice, telex, comisioane de schimb, diferenţe de tarif la cazare şi altele asemenea, necesare îndeplinirii misiunii, se acordă în limita unei sume de până la 50% din totalul diurnei şi al plafonului de cazare la care are dreptul personalul.

În cazul personalului care se deplasează cu mijloace auto, inclusiv cu cele proprietate personală, unităţile trimiţătoare vor avansa sumele necesare pentru plata carburanţilor şi a lubrifianţilor, ţinând seama de consumul specific al acestora, precum şi pentru plata taxelor rutiere, de transbordare sau a altor asemenea cheltuieli, inclusiv asigurarea pentru răspunderea civilă, respectiv cartea verde. De asemenea, unităţile trimiţătoare vor avansa sumele necesare acoperirii cheltuielilor de cazare, după parcurgerea unei distanţe zilnice de minimum 500 km. Sumele necesare pentru destinaţiile menţionate la acest alineat se vor acorda în lei sau în valută, în funcţie de ţara în care se efectuează cheltuielile respective.

■ Modul de acordare şi de justificare a sumelor cheltuite în valută. Sumele în valută cuvenite personalului se acordă sub formă de avans. Justificarea sumelor cheltuite în valută, cu excepţia celor reprezentând drepturile de diurnă, se face pe bază de documente şi se aprobă de către conducătorii unităţilor trimiţătoare; pentru cheltuielile medicale este necesar şi avizul policlinicii de specialitate.

În situaţia în care în unele ţări, potrivit practicii existente pe plan local, nu se eliberează documente sau acestea sunt reţinute de către autorităţi, sumele cheltuite se justifică pe bază de declaraţie dată pe propria răspundere. În ţările în care România are reprezentanţe, declaraţia se confirmă de către aceste reprezentanţe, dacă pentru obţinerea acestei confirmări nu sunt necesare cheltuieli de deplasare.

Sumele în valută folosite în alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fără respectarea condiţiilor în care au fost acordate se recuperează în valută de la cei vinovaţi. Eventualele penalităţi de întârziere se calculează în lei, pe baza cursului de schimb valutar la data depunerii sumei datorate.

Recuperarea avansului nejustificat sau a sumelor rămase necheltuite şi nedepuse sau depuse peste termenele prevăzute de lege, inclusiv a penalităţilor de întârziere, se face pe bază de dispoziţie emisă de către conducătorul unităţii trimiţătoare, la propunerea compartimentului financiar-contabil al unităţii care a acordat avansul în valută, indiferent de unitatea la care este încadrat în muncă titularul de avans.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu