ÎCCJ: În cazul unui antecontract privind vânzarea unui imobil nu este necesară forma autentică

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat mai multe decizii privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, dar, în prezentul material, ne vom opri atenția doar asupra uneia din deciziile pronunțate la data respectivă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri. 

Astfel, prin Decizia nr. 23/03.04.2017 în dosarul nr.3996/1/2016, ÎCCJ– Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia I civilă, în dosarul nr. 173/191/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, a stabilit că: 

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.279 alin. (3) teza întâi şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic”. 

Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia ÎCCJ nr. 23/03.04.2017 va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Care este conținutul textului legal menționat de instanța supremă în Decizia nr. 23/03.04.2017? 

Art. 1.279 alin. (3) teza întâi din Codul civil: De asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. 

Art. 1.669 alin. (1) din Codul civil: Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite. 

Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintite? 

Dacă a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare în privința unui bun imobil (construcție și/sau teren) și, ulterior acestui moment,  oricare dintre părți (promitent-vânzător sau promitent-cumpărător) refuză să încheie contractul de vânzare-cumpărare promis, la notarul public, la cererea celeilalte părți  care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, instanţa de judecată poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite, indiferent de forma antecontractului de vânzare-cumpărare, adică fie că acesta este un înscris autentic (încheiat la notarul public), fie că este un înscris sub semnătură privată (de exemplu: încheiat în cadrul unei agenții imobiliare).

Ai nevoie de Codul civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Un comentariu

  • Răspunde
    Gina
    aprilie 20 2017

    A fost sters articolul cu modificarea codului penal cu privire la abuzul in serviciu. Link-ul duce la o hotarare iccj privind antecontractul…

Scrie un comentariu