11 Decembrie, 2016

Iată ce condiţii trebuie să îndeplineşti pentru înfiinţarea unei firme de mediere a forţei de muncă în România

Potrivit art. 88 (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

Agentul de muncă temporară este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară, cât şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 88 (3) din Codul Muncii.

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare, precum şi procedura de autorizare a societăţilor comerciale care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca agent de muncă temporară sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1256/2011 privind condiţiile de înfiinţare şi funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară.

Numai persoanele juridice autorizate conform H.G. nr. 1256/2011 pot angaja persoane în scopul efectuării unor misiuni de muncă temporară în folosul şi la solicitarea unui utilizator sub supravegherea şi conducerea acestuia.

Potrivit legii, pot fi încadraţi la un angajator agent de muncă temporară şi cetăţenii străini sau apatrizii, cu domiciliul ori reşedinţa în România, în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă eliberată/eliberat.

Procedura de autorizare a agentului de muncă temporară

Potrivit art. 3 din H.G. 1256/2011, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca agenţi de muncă temporară, persoanele juridice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie persoane juridice constituite potrivit legii şi să aibă prevăzut în actul constitutiv, ca obiect principal de activitate, “Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN“;

b) să nu înregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale;

c) să nu figureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de reglementările financiare, vamale şi nici cu cele care privesc disciplina financiară;

d) să nu fi fost sancţionate contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare datei formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale; contravenţiile cu privire la care există o acţiune pe rolul instanţelor de judecată vor fi luate în considerare numai dacă până la data soluţionării cererii de autorizare s-a pronunţat cu privire la acestea o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

e) să constituie o garanţie financiară.

Autorizarea solicitanţilor se face de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la propunerea agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale în a căror rază teritorială îşi au sediul.

În scopul obţinerii autorizaţiei de funcţionare, solicitanţii depun la agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale o cerere însoţită de un dosar de autorizare care trebuie să conţină următoarele documente:

a) actul constitutiv sau actul adiţional la actul constitutiv, după caz, în care să fie menţionat obiectul de activitate, adică “Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN“, în copie legalizată;

b) certificatul de înregistrare la registrul comerţului, emis de oficiul registrului comerţului, în care să fie menţionat obiectul principal de activitate, “Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN“, în copie legalizată;

c) cazierul fiscal;

d) certificate eliberate de instituţiile competente, care să ateste că solicitantul nu înregistrează debite la bugetul de stat sau la bugetele locale

e) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, care trebuie să cuprindă menţiuni din care să rezulte că solicitanţii nu se află în procedură de reorganizare sau faliment, potrivit legii;

f) dovada constituirii garanţiei financiare

g) declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind atestarea faptului că acesta nu a fost sancţionat contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare datei formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale.

(3) Filialele solicitanţilor se supun separat procedurii de autorizare.

Informaţii privind garanţia financiară

Potrivit art. 5 din H.G. 1256/2011, garanţia financiară se constituie prin depunerea unei sume într-un cont distinct deschis la o bancă din România, care să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, la care se adaugă contribuţiile datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

 Garanţia aceasta se poate utiliza numai pentru plata de către agentul de muncă temporară a drepturilor de natură salarială, a celorlalte drepturi băneşti negociate cu ocazia încheierii contractului colectiv de muncă, respectiv a contractului de muncă temporară, precum şi a contribuţiilor datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

La data scadenţei obligaţiilor prevăzute mai sus, agentul de muncă temporară este obligat să le execute, iar, în cazul în care fondurile proprii nu acoperă aceste obligaţii, se va utiliza garanţia financiară constituită iniţial.

În acelaşi timp, în H.G. 1256/2011 se precizează că, în cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de muncă temporară nu deţine fondurile necesare sau garanţia nu este suficientă pentru acoperirea acestora, aceste obligaţii vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar sau a inspectorului de muncă.

Solicitarea salariatului temporar se formulează în scris, susţinerea solicitării putând fi făcută prin orice mijloc de probă.

Conform actului normativ care reglementează condiţiile de autorizare a agentului de muncă temporară, analiza cererii solicitantului, precum şi eliberarea sau respingerea autorizaţiei de funcţionare se vor face de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

De asemenea, în actul normativ se mai specifică faptul că tipărirea autorizaţiei de funcţionare, precum şi cheltuielile ocazionate de aceasta se asigură de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin bugetul propriu.

Solicitantul a cărui cerere de autorizare a fost respinsă poate înainta contestaţie, în termen de 30 de zile de la data comunicării respingerii cererii, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care are obligaţia să o soluţioneze în termen de 30 de zile de la înregistrare.

Autorizaţia de funcţionare a agentului de muncă temporară este valabilă 2 ani şi poate fi prelungită din 2 în 2 ani.

Prelungirea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare se acordă la cererea agentului de muncă temporară, depusă la agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale şi înaintată Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

Surse: Codul Muncii, H.G. 1256/2011

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Un comentariu

  • Răspunde
    Cristian
    iunie 27 2014

    Nu uitati si de medicina muncii dupa ce deschideti firma:
    In tara noastra, activitatea de medicina muncii este obligatorie si este reglementata de :
    • Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 si
    • Hotararea nr. 355 din 11 aprilie 2007, privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

    Va pot da mai multe sfaturi in acest sens, (cristian.asavei@yahoo.com) sau o propunere financiara. Preturile sunt foarte mici pentru un angajat pe un an, fata de amenzile intre 4000- 8000 Ron.

Scrie un comentariu