10 Decembrie, 2016

Ghidul românului din străinătate – Partea III: despre cartea de identitate, divorţ, partaj şi procedura obţinerii vizelor

Acest ghid a fost creat în ideea de a ajuta Românii aflaţi în afara graniţelor ţării. Acesta cuprinde şi dezbate în 14 părţi problemele principale pe care cetăţenii români le-ar putea întâmpina în statele în care trăiesc ori îşi desfăşoară activitatea.

Printre problemele dezbătute găsim: procesul penal, cauze civile, precum divorţul, partajul, adopţia, proceduri comerciale de înfiinţare a societăţilor pe teritoriul României, dar şi proceduri internaţionale, cum ar fi procedura exequatorului sau cele de obţinere a vizelor pentru SUA, Australia şi Canada.

Notă: Prima parte (care conţine punctele 1 şi 2 ale ghidului) poate fi citită AICI. Iar partea a doua (care conţine punctele 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 ale ghidului) poate fi citită AICI.

10. DESPRE OBŢINEREA CĂRŢII DE IDENTITATE

Cartea de identitate românească reprezintă documentul care atestă identitatea, cetăţenia română şi domiciliul stabil în România şi se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.

Suplimentar, de la 01.01.2007, cartea de identitate poate fi folosită şi ca document de călătorie, dar numai în interiorul Uniunii Europene (pot fi trecute numai graniţe între state din Uniune).

Conform legii (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.97/2005), prin act de identitate se înţelege, pe lângă cartea de identitate, atât cartea de identitate provizorie, cât şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate.

ATENŢIE: Toate persoanele care doresc să obţină sau să-şi preschimbe paşaportul (cu domiciliu în România), nu se pot prezenta la ghişeele serviciilor de paşapoarte decât cu Cărţi de Identitate. Buletinul de identitate, chiar dacă se află în termenul de valabilitate, nu este recunoscut şi trebuie preschimbat!

La fel, în afara graniţelor României, în statele Uniunii Europene, este recunoscută doar cartea de identitate, nu şi buletinul de identitate!

Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare eliberării cărţii de identitate.

Persoanele cu domiciliul stabilit în străinătate (cu paşaport cu această menţiune) pot solicita în ţară, autorităţilor de evidenţa populaţiei pe raza cărora şi-au stabilit temporar rezidenţa, o carte de identitate provizorie, pe durata şederii în România.

Cetăţenii români care se află în străinătate şi cărora le expiră cărţile de identitate pot să le reînnoiască personal la întoarcerea în ţară.

În situaţia în care nu vă puteţi deplasa în România, la cererea dvs., Ambasada poate întocmi şi autentifica o procură prin care împuterniciţi persoane din ţară să indeplinească formalităţile legale privind obţinerea cărţii dvs. de identitate (procedura “prin procură”).

11. RECUNOAŞTEREA CĂSĂTORIEI/ DIVORŢULUI PRONUNŢAT ÎN STRĂINĂTATE/ EXEQUATOR

Raporturile juridice care implică un element străin (de extraneitate) se rezolvă prin intermediul instituţiei numită exequator. Dacă o hotărâre judecătorească străină nu se execută de bună voie, se pune problema executării silite, prin procedura exequatorului.

Recunoaşterea poate fi refuzată în următoarele situaţii:

  • Hotărârea este rezultatul unor fraude în procedura urmată în străinătate;
  • Hotărârea încalcă ordinea de drept internaţional privat român;
  • Procesul a fost soluţionat între părţi, printr-o hotărâre chiar nedefinitivă a instanţelor române.

Cererea de recunoaştere poate fi făcută pe cale principală sau incidentă şi trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii ale unei cereri de chemare în judecată, aşa cum sunt enumerate de Codul Civil român. Încuviinţarea executării hotărârii străine este condiţionată de faptul că hotărârea trebuie să fie executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o, iar dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris.

12. DIVORŢUL ÎN ROMÂNIA

Cetăţenii români şi străini, locund în afara României, au posibilitatea, în anumite condiţii, de a divorţa în România, în baza Codului Civil şi a Codului de Procedură Civilă.

Mai mult, în aceste condiţii, prezenţa lor nici nu este solicitată de legislaţia română, ei putând fi reprezentaţi de un avocat mandatat special în acest sens.

Condiţiile în care se poate efectua divorţul în România:

  • Când cel care iniţiază divorţul din străinatate este cetăţean român;
  • Când celălalt soţ locuieşte în România;
  • Când ambii soţi sunt cetăţeni români, indiferent dacă locuiesc sau nu pe teritoriul României.

Trebuie spus că, în cazul cetăţenilor români căsătoriţi cu cetăţeni străini, membri ai UE, se poate divorţa în România doar dacă unul dintre soţi locuieşte stabil (cel puţin de şase luni sau un an, în funcţie de situaţie) în România.

13. PARTAJUL ÎN ROMÂNIA

Tipuri de partaj

Partajul bunurilor comune după desfacerea căsătoriei se poate face:

  • Pe cale convenţională;
  • Pe cale judiciară.

În cazul partajului în timpul căsătoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciară.

Pentru efectuarea partajului convenţional, trebuie să existe acordul unanim şi valabil exprimat al soţilor. 

Partajul judiciar este realizat de instanţa de judecată.

Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil. Cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricând, indiferent de intervalul scurs de la data naşterii stării de indiviziune.

În calea partajului pot exista două obstacole: uzucapiunea de 30 de ani şi existenţa unui act de împărţeală.

Acte necesare pentru introducerea acţiunii de partaj:

  • Cerere de chemare în judecată;
  • Acte doveditoare privind proprietatea bunurilor;
  • Dovada achitării taxei de timbru judiciar + timbrul judiciar.

Cererea de chemare în judecată trebuie să conţină:

  • Nume, domiciliu sau reşedinţa părţilor;
  • Numele, calitatea, sediul profesional, în cazul reprezentării prin avocat;
  • Obiectul cererii;
  • Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
  • Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Taxa de timbru judiciar. Taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileşte procentual la valoarea masei partajabile. În anumite condiţii, se poate recupera însă, dacă partajul s-a efectuat prin înţelegerea părţilor.

Asistenţa unui avocat nu este obligatorie în procesul de partaj, dar este mai mult decât recomandabilă. Lipsa informării asupra elementelor importante ale judecării unui partaj, greşita formulare a acţiunii de partaj, precum şi incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii şi prejudicii grave părţii neasistate de un avocat specializat.

14. DEPRE PROCEDURA OBŢINERII VIZELOR

1. PROCEDURA DE OBŢINERE A VIZEI PENTRU SUA

Procedura de solicitare a vizelor, pas cu pas:
  • PASUL 1: Faceţi o fotografie;
  • PASUL 2: Completaţi formularul online DS-160 şi tipăriţi Pagina de Confirmare când terminaţi;
  • PASUL 3: Înregistraţi-vă online şi creaţi un profil;
  • PASUL 4: Achitaţi taxa pentru interviu la orice sucursală BRD;
  • PASUL 5: Programaţi-vă interviul online sau prin intermediul call center-ului;
  • PASUL 6: Veniţi la Ambasadă pentru interviu;
  • PASUL 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate prin TNT.

2. PROCEDURA DE OBŢINERE A VIZEI PENTRU AUSTRALIA

Pentru a aplica pentru o ETA ai nevoie de:

  • Un paşaport valid
  • Un card de credit valid, de tip American Express, Diners Club, JCB , Mastercard sau Visa.

Deşi costul pentru viză este zero, este necesar să achiţi o taxă de serviciu de 20 de dolari pentru fiecare aplicant. Iar dacă mergi în vacanţă printr-o agenţie de turism şi aceasta îţi poate depune aplicaţia pentru ETA. În plus, dacă vrei să obţii o viză turistică pentru o perioadă mai mare de trei luni, ar trebui să achiţi o taxă de 100 de dolari.

Dacă vei călători cu familia, inclusiv copiii, ar trebui să ştii că fiecare membru al familiei trebuie să aibă o viză pe paşaport sau o ETA.

3. PROCEDURA DE OBŢINERE A VIZEI PENTRU CANADA

Procedura ce trebuie urmată pentru ca rudele unei persoane cu rezidenţa în Canada să obţină viza de şedere temporară este:

  • Se completează formularul pentru aplicarea pentru o viză;
  • Se trimite în România la cel care vrea să primească viza împreună cu adeverinţa de la serviciu (“Letter of Employment”) cu veniturile celui care face invitaţia şi antetul companiei;
  • Se depun actele la Ambasada Canadei din Bucureşti sau se pot trimite prin DHL împreună cu paşaportul şi celelalte acte;
  • Se plăteşte taxa de viză (la orice sucursală a Băncii Transilvania).

Se poate întâmpla să fiţi chemat la un interviu la Ambasada Canadei, însă de cele mai multe ori acest lucru nu este necesar. Este posibil ca viza să nu fie eliberată, însa de regulă (cel puţin pentru părinţi) nu sunt întâmpinate probleme în obţinerea ei. Viza se poate primi prin poştă direct, dacă a fost trimisă prin DHL.

Toate acestea pot dura câteva săptămâni, însă nu e bine nici să trimiteţi documentele cu foarte mult timp înainte de eliberarea vizei (nu cu luni înainte). Viza o să fie eliberată începând cu data la care este procesată şi de obicei este valabilă pentru şase luni. Se poate cere o prelungire a vizei cu câteva săptămâni înainte de a expira (3-5).

Viza temporară (turistică) nu vă permite să lucraţi în Canada.

Nu este necesară autentificarea la notar a actelor trimise.

Despre autor  ⁄ Marius Vicenţiu Coltuc

Fondator al cabinetului de avocatură Coltuc.

Un comentariu

  • Răspunde
    claudia
    iunie 27 2014

    deci se poate calatori in statele uniunii europene cu cartea de identitate provizorie?

Scrie un comentariu