10 Decembrie, 2016

Ghidul cumpărătorului de bunuri din metale preţioase

Prevederile legale în vigoare menite să asigure o bună protecţie consumatorilor la achiziţionarea bunurilor de acest fel sunt O.U.G. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi O.G. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi alte acte normative pentru aplicarea acestor ordonanţe.

Piaţa metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase este o piaţă deschisă, lipsită de bariere comerciale, de aceea, informarea poartă un rol esenţial înainte de cumpărarea propriu-zisă. Cel mai important lucru care trebuie luat în considerare atunci când cumpăraţi acest tip de produse este încrederea pe care o oferă furnizorul de astfel de bunuri. De exemplu, unul din lucrurile de care trebuie să ţineţi seama, referitor la încrederea conferită de furnizor, este autorizaţia ANPC.

Desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase necesită, conform legii, o autorizare prealabilă, iar autorizaţia (sau o copie a sa) trebuie să fie afişată într-un loc vizibil, în interiorul magazinului.

ATENŢIE!

- Vânzarea trebuie însoţită de bon fiscal sau factură fiscală conform legii.

- Verificaţi restul dumneavoastră înainte de a părăsi magazinul.

- Dacă utilizaţi un card de credit, nu daţi codul PIN nimănui şi nu permiteţi altor persoane să vadă ce cod folosiţi.

În România sunt considerate metale preţioase, conform legii, aurul, argintul şi metalele platinice (platina, paladiul, ruteniul, rhodiul, osmiul şi iridiul). Ruteniul, rhodiul, osmiul şi iridiul nu se întâlnesc, de regulă, ca atare, în bijuterii, ci sub formă de aliaje împreună cu celelalte metale preţioase.

Titlul metalului reprezintă proporţia de metal preţios fin conţinută de un obiect, exprimată în miimi. Titlurile legale în România sunt următoarele:

a) pentru aur: 375‰; 500‰; 585‰; 750‰; 833‰; 900‰; 916‰ şi aur fin 999‰;

b) pentru argint: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ şi argint fin 999‰;

c) pentru platină: 950‰;

d) pentru paladiu: 950‰.

O terminologie mai veche este uneori folosită pentru a simboliza titlul aurului. Aceasta foloseşte ca unitate de măsură KARATUL, prescurtat Kt. sau K. Astfel, aurul fin (999‰) mai este descris ca aur de 24 Kt. Acest lucru înseamnă că, din 24 de părţi ale unui întreg, toate 24 sunt aur fin. Pentru un obiect din aur de 14 Kt (585‰), de exemplu, numai 14 părţi sunt aur fin, restul de 10 părţi (până la 24) fiind constituite din alte metale aliate.

Terminologic, marca reprezintă un semn convenţional care se aplică pe bijuterii şi pe obiectele din metale preţioase.

Tipuri de mărci:

- marca de certificare sau marca statului reprezintă semnul convenţional care se aplică pe bijuterii şi pe obiectele din metale preţioase de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În decursul istoriei, statul a folosit ca mărci diferite simboluri specifice perioadelor istorice. Aceste mărci de control, aplicate anterior introducerii noilor mărci, sunt considerate mărci legale în România. Mărcile de control vechi ale statului se regăsesc pe o serie de obiecte şi bijuterii vechi, vândute, în general, prin magazinele de amanet sau de tip consignaţie.

- marca de garanţie proprie - semnul individual stabilit şi înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase de către producătorul intern, importator sau vânzătorul cu amănuntul.

- marca titlului - semnul convenţional, diferit în funcţie de titlul metalului preţios, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase de către producător.

Preţul metalelor preţioase practicat de operatorii economici nu reprezintă un preţ impus, ci mai degrabă un preţ ce se autoreglează pe principii concurenţiale şi în funcţie de cotaţia gramului de aur fin dată de BNR. În preţul unui obiect din metale preţioase nu este reflectat numai gramajul de aur fin conţinut, preţul cuprinzând, de asemenea, şi o parte dată de manoperă, raritate, brand etc.

Datorită existenţei unei pieţe deschise a metalelor preţioase, preţurile pot fi diferite la operatori economici diferiţi. Pentru a lua o decizie avantajoasă în vederea cumpărării unui produs, este datoria consumatorului să se informeze cât mai bine asupra pieţei, înainte de a achiziţiona produsul.

Un alt lucru ce poate genera confuzii este culoarea aurului din bijuterii. Această culoare poate fi, în majoritatea cazurilor, galbenă (aurie), roşcat sau albă. Ce trebuie reţinut este că această culoare este dată de metalele de aliere, nu de un tip diferit de aur. Astfel:

- pentru aur galben, aliajul folosit poate cuprinde Au, Ag, Zn, Cu ;

- pentru aur roşcat – Au, Cu;

- pentru aur alb – Au, Ag, Zn, Ni sau Au, Ag, Pd.

Contrafacerile în domeniul metalelor preţioase sunt multe şi pot îmbrăca diferite forme, precum:

* Imitaţiile

Există mai multe metale şi aliaje ce pot semăna vizual cu metalele preţioase. Atunci când sunt realizate bijuterii sau alte obiecte din aceste metale, ele pot induce în eroare şi un ochi experimentat, dacă nu se realizează o analiză chimică.

* Umpluturile

Uneori, datorită construcţiei sau modelului, bijuteriile prezintă cavităţi goale ce pot fi umplute cu metal comun, cu metal preţios cu titlu inferior sau chiar cu alt metal preţios decât cel de la suprafaţă. Aceste cavităţi sunt închise cu abilitate, umplutura devenind practic „invizibilă” ochiului neavizat. Dacă un obiect din metal preţios are şi elemente din metal comun sau oţel, datorate design-ului, orice producător serios va specifica pe aceste părti cuvântul „METAL” sau „STEEL”.

* Acoperirile

Există obiecte din metal comun acoperite cu un strat subţire de metal preţios. Aceste obiecte nu pot fi depistate decât după o analiză a obiectului de către specialişti.

Directia Metale Preţioase şi Pietre Preţioase, din cadrul ANPC, dispune de laboratoare de analiză şi personal autorizat să realizeze verificări şi expertizări ale obiectelor din metale preţioase şi pietre preţioase. Direcţia realizează operaţiuni cu publicul prin ghişee în 20 de reşedinţte de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.

Sursa: ANPC

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA). Contact: elena.hogas@indaco.ro

Fara comentarii

Scrie un comentariu