11 Decembrie, 2016

Exemple şi precizări cu privire la efectuarea indexărilor şi a majorărilor impozitelor şi taxelor locale (I)

Pentru a se înţelege corect şi pe deplin problema indexării şi a majorării impozitelor şi taxelor locale se prezintă şi următoarele exemple, cu precizările clarificatoare. Aceste exemple au ca scop înţelegerea problemei în discuţi, şi nu prezentarea aspectelor tehnice şi metodologice, foarte complicate, de calcul a impozitului.

Spre exemplu, la clădiri, valoarea impozabilă se determină în funcţie de un număr foarte mare de elemente-criteriu (prezentate în tabele pe mai multe pagini), precum: suprafaţa; dacă are sau nu instalaţie electrică, de apă, de canalizare, de încălzire, felul pereţilor: din beton, din cărămidă, din piatră, din vălătuci etc,); dacă are încăperi la subsol, la demisol, la mansardă, dacă acestea sunt utilizate ca locuinţă sau nu etc.

Considerăm că valoarea impozabilă a unei clădiri este de 10.000 de lei.

În anul 2012, prin Hotărâre a Guvernului s-a adoptat, pentru anii 2013, 2014 şi 2015, indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cota de 16,5%.

Indexarea, în lei = valoarea impozabilă x cota de indexare = 10.000 x 16,5% = 1.650 de lei.

Valoare impozabilă, în lei, rezultată după aplicarea indexării = valoarea impozabilă + indexarea = 10.000 + 1.650 = 11.650 de lei.

Prin Hotărârea Consiliului Local al localităţii „X” s-a adoptat, pentru anul 2013, majorarea impozitelor şi taxelor locale cu cota (maximă admisă de lege) de 20%.

Majorarea, în lei = valoarea impozabilă indexată x cota de majorare = 11.650 x 20% = 2.330 de lei.

Valoare impozabilă rezultată după aplicarea indexării şi a majorării = valoarea impozabilă indexată + majorarea = 11.650 + 2.330 = 13.980 de lei.

* Precizarea nr. 1.

Majorarea se calculează, obligatoriu, pe baza valorii impozabile indexate (de 11.650 de lei în acest exemplu), şi nu pe baza valorii impozabile neindexată (de 10.000 de lei în acest exemplu).

* Precizarea nr. 2.

* În condiţiile în care, pentru anul 2013, s-a adoptat Hotărârea Guvernului pentru indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cota de 16,5%, şi prin art. 287 din Codul fiscal se prevede că majorarea nu poate fi mai mare de 20%, greşit s-a afirmat că nivelul maxim al cotei cu care pot creşte impozitele şi taxele locale este de 16.5% (din indexare) + 20% (din majorare) = 36,5%.

Corect: creşterea este de 39,80%, respectiv de la 10.000 de lei, la 13.980 de lei, cotă care rezultă dintr-un calcul simplu, prin aplicarea regulii de trei simplă.

* Precizarea nr. 3.

Hotărârea de majorarea a impozitelor şi taxelor locale, de 20%, adoptată de Consiliul Local în anul 2012 pentru anul 2013, este valabilă numai pentru anul 2013.

În anul 2013 Consiliul local va adopta o altă hotărâre prin care va stabili nivelul impozitelor şi taxelor pentru anul 2014.

* Precizarea nr. 4.

Să presupunem că în anii 2013, 2014 şi 2015 nu se înregistrează o creştere a inflaţiei.

În aceste condiţii, în anul 2015 se va emite o Hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale pentru anii 2016, 2017 şi 2018 în care se va preciza că „datorită faptului că indicele de inflaţie din ultimii 3 ani (respectiv din anii 2013, 2014 şi 2015) este zero, pentru anii 2016, 2017 şi 2018 nu are loc indexarea impozitelor şi taxelor locale”.

* Precizarea nr. 5.

Hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale este obligatoriu să fi emisă şi în cazurile în care „evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare” (adică din 3 ani consecutivi) este zero, în caz contrar interpretarea fiind că Guvernul nu şi-a îndeplinit această obligaţie, că „evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare” (adică din 3 ani consecutivi) este pozitivă (mai mare de zero), dar Guvernul a întârziat/neglijat/uitat să emită Hotărârea respectivă, consiliile locale aşteptând mereu să fie emisă această hotărâre.

Pentru consiliile locale, emiterea Hotărârii Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale „o dată la 3 ani”, chiar şi pentru anii în care „evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare” este zero este importantă deoarece în termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial a acesteia consiliile locale sunt obligate să adopte hotărârea privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor [acest termen de 45 de zile fiind prevăzut prin art. 288 alin. (1) din codul fiscal].

Pentru cei doi ani în care nu se emite Hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale, problema care se pune este următoarea: de la ce dată se calculează „termenul de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale”?

Codul fiscal nu oferă răspunsul la această întrebare, dar acesta poate fi stabilit după cum urmează:

- prin „Art. 292. Indexarea impozitelor şi taxelor locale”, alin. (2), se dispune că hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale se emite până la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecărui an;

- prin „Art. 288. Hotărârile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şi taxele locale”, alin. (1), se prevede că „Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene adoptă hotărâri privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor în termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292”;

- din coroborarea prevederilor art. 292 alin. (2) cu cele ale art. 288 alin. (1) rezultă termenul de „30 aprilie” + „45 de zile lucrătoare” = 15 iunie, pentru cei doi ani în care nu se emite Hotărârea Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale, termen până la care Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene trebuie să adopte hotărâri privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu