9 Decembrie, 2016

Executivul a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii

Guvernul a aprobat ieri Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

 Care sunt modificările aduse de noul act normativ? 

Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare ale magistraților, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu.

De asemenea, proiectul introduce sancționarea disciplinară a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni și definește noțiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea-credinţă.

 Care sunt tipurile de abateri disciplinare? 

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Justiției, Lidia Barac, principalele tipuri de abateri disciplinare sunt manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu, obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti, a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii, precum şi utilizarea unor expresii neadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor /…/ procurorului sau motivarea acestora în mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interes legal, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii.

Totodată, o altă abatere disciplinară ar fi reprezentată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă: Reaua-credinţă se poate reţine atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Există gravă neglijenţă când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept material sau procesual. 

Alte precizări privind noul act normativ 

Proiectul de lege reglementează funcționarea Inspecţiei Judiciare, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, adică  asigură o mai mare independenţă funcţională a Inspecţiei Judiciare, în raport cu CSM, prin aceea că reglementarea aceasta instituie Inspecţia Judiciară, îi atribuie personalitate juridică, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora aparţin, evident, Inspecţiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridică.

Secretarul de stat din Ministerul Justiției a mai declarat că noul act normativ introduce condiţia bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie: “Cea mai importantă normă este legată de completarea articolului 14 din Legea 303, normă care vizează accesul în magistratură. Propunerea este aceea de a reintroduce cerinţa bunei reputaţii pentru accesul în magistratură. Vă reamintesc, această cerinţă a existat în Legea 92, din 1992 şi – în împrejurări absolut nefericite pentru starea justiţiei noastre – norma a fost abrogată în anul 2005. Iată că am reintrodus-o, pe cale de consecinţă /…/ pierderea reputaţiei ca şi condiţie de acces în magistratură duce la încetarea funcţiei de magistrat”.

Sursa: Guvernul României

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu