4 Decembrie, 2016

Executarea silită imobiliară: ce presupune competenţa teritorială?

Chestiunile pe care le semnalăm se referă la determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare, precum şi competenţa teritorială a executorului judecătoresc. Dacă, pentru un avocat, problema este clară, credem că unele precizări de procedură sunt de folos celor direct interesaţi într-o astfel de abordare.

Cererea de executare silită

Regula generală, prevăzută de art. 663 Cod proc. civilă, este aceea că executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel. De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare. În subsidiar să amintim şi că legea permite executorului să refuze procedura de executare, motivat.

Încheierea executorului, respectiv înregistrarea şi deschiderea dosarului de executare, se comunică de îndată creditorului.

În pasul următor, executorul judecătoresc se adresează instanţei de executare, căreia îi solicită să încuviinţeze executarea silită (anexând, aici, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea amintită şi dovada taxei de timbru).

Judecătoria soluţionează cererea de încuviinţare a executării silite, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea va cuprinde suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, şi autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

Instanţa de executare

Potrivit art. 650 Cod proc. civilă, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Executorul judecătoresc

Ajungem, astfel, la chestiunea pe care ne propuneam să o semnalăm: potrivit art. 651 Cod proc. civilă, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează:

a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini şi al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul;
b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului;
c) în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă executarea.

În practică, există posibilitatea ca bunurile urmăribile, mobile sau imobile, să se afle în circumscripţiile mai multor curţi de apel. În asemenea situaţii, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.

Dacă bunul mobil care face obiectul urmăririi silite ori al executării silite directe a fost mutat în timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecătoresc care a început procedura de executare.

Încuviinţarea urmăririi imobiliare

În mod special pentru urmărirea imibiliară, art. 818 Cod proc. civilă prevede că cererea de urmărire, însoţită de titlul executoriu şi de dovada achitării taxelor de timbru, se va îndrepta la executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei alte persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat.

Dacă se urmăreşte un imobil care se întinde însă în diferite circumscripţii, cererea se va putea face la oricare dintre executorii judecătoreşti competenţi să facă executarea silită, după alegerea creditorului.

La fel ca la regulile generale arătate anterior, după înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita de îndată instanţei de executare în circumscripţia căreia se află imobilul încuviinţarea urmăririi lui silite.

Conexarea executărilor

Să mai amintim, dincolo de subiectul propus, că privitor la aceleaşi bunuri, atunci când se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.

***

În sfârşit, de data aceasta pentru specialişti, semnalăm o decizie recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind dezlegarea unor chestiuni de drept privind determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare atunci când imobilul supus urmăririi este situat în raza unei instanţe (judecătorii), iar biroul executorului judecătoresc sesizat cu efectuarea executării silite se află în raza altei instanţe (judecătorii), dar ambele instanţe sunt situate în raza aceleiaşi curţi de apel. Decizia nr. 1/2013 a fost publicată în Monitorul oficial nr. 43/2014, din 20 ianuarie a.c.

Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.

Foto: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu