6 Decembrie, 2016

Evitarea falimentului prin combaterea plăţilor întârziate

Insolvenţele generează pierderea a 450 000 de locuri de muncă în UE şi datorii rămase de plătit anuale în valoare de 23,6 miliarde de euro. 57% dintre întreprinderile din Europa susţin că au probleme de lichiditate din cauza plăţilor întârziate, ceea ce reprezintă o creştere de 10% în raport cu anul trecut (conform datelor conţinute în Raportul Intrum 2012).

În fiecare zi, în întreaga Europă falimentează zeci de întreprinderi mici şi mijlocii, întrucât facturile emise de ele nu sunt plătite. Pentru a pune capăt în Europa acestei culturi păgubitoare a plăţilor întârziate, Vicepreşedintele Comisiei Europene Antonio Tajani a lansat, pe 5 octombrie, la Roma, o campanie de informare în toate cele 27 de state membre ale UE şi în Croaţia, pentru a încuraja încorporarea cu rapiditate a directivei referitoare la plăţile întârziate în legislaţiile naționale, chiar înainte de termenul final, 16 martie 2013. Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale este instrumentul UE de combatere a plăţilor cu termen scadent depăşit. Campania se doreşte a fi un instrument prin care IMM-urile să îşi afle drepturile conferite prin directivă şi modul de exercitare a acestora.

Vicepreședintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisar pentru industrie şi antreprenoriat, a declarat: „În fiecare an, mii de IMM-uri falimentează în timp ce aşteaptă ca facturile emise de ele să le fie plătite. Suntem hotărâţi să punem capăt păgubitoarei culturi a plăţilor întârziate în Europa, care au fost de mult timp un subiect de nemulţumire în mediul de afaceri. Este limpede că punerea în aplicare cât mai curând a directivei referitoare la plăţile întârziate în legislaţia statelor membre este o urgenţă. Aceasta va oferi un sprijin esenţial IMM-urilor europene în contextul actualei crize economice, în condiţiile în care accesul la credite a devenit dificil. Este, de asemenea, vital ca întreprinderile europene, în special IMM-urile, să-şi cunoască drepturile şi să cunoască modul cel mai bun în care pot face uz de acestea.”

Campanie de informare pentru a accelera punerea în aplicare a noilor dispoziţii privind plăţile întârziate

IMM-urilor le este foarte greu să-şi apere dreptul de a fi plătite la timp. Plăţile întârziate pot determine costuri mari în termeni de timp şi bani, iar un litigiu poate afecta relaţiile cu clienţii. Directiva pune la dispoziţie un cadru juridic pentru urmărirea datornicilor.

Obiectivul campaniei de informare este de a creşte gradul de conştientizare în rândul principalelor pări interesate europene, în special IMM-urile şi autorităţile publice, cu privire la noile drepturi conferite prin directivă, susţinând în același timp şi punerea în aplicare cu anticipaţie. Campania pune la dispoziţie şi un forum pentru schimbul de bune practici, pentru a ajuta IMM-urile să fie plătite la timp.

Noile reglementări sunt simple:

Autorităţile publice trebuie să plătească, pentru bunurile şi serviciile pe care le achiziţionează, în termen de 30 de zile sau, în circumstanţe excepţionale, în termen de 60 de zile.

● Libertatea contractuală în tranzacţiile comerciale ale întreprinderilor: întreprinderile ar trebui să îşi plătească facturile în termen de 60 de zile, cu excepţia cazului în care ele convin altfel în mod expres şi în cazul în care termenul nu este vădit injust pentru creditor.

● Întreprinderile au automat dreptul să solicite dobânzi pentru plăţile întârziate şi să poată obţine o sumă minimă fixă de 40 euro cu titlu de compensaţie pentru costurile de recuperare a sumelor. Ele pot solicita, de asemenea, compensaţii pentru toate costurile de recuperare rezonabile restante.

Rata statutară a dobânzii pentru plăţile întârziate este crescută la cel puţin 8 puncte procentuale peste dobânda de referinţă a Băncii Centrale Europene. Autorităţile publice nu sunt autorizate să stabilească o rată a dobânzii pentru plăţi întârziate sub acest prag.

● Întreprinderile pot contesta mai uşor în instanţele naţionale clauzele şi practicile vădit injuste.

Mai multă transparenţă şi o campanie de informare mai intensă: statele membre trebuie să publice ratele dobânzii pentru plăţile întârziate astfel încât toate părţile implicate să fie informate.

● Statele membre sunt încurajate să instituie coduri de practică privind plăţile la termen.

● Statele membre pot continua să menţină sau să pună în aplicare legi şi reglementări care sunt mai favorabile creditorului decât dispoziţiile directivei.

Noile măsuri sunt opţionale pentru întreprinderi, întrucât ele dobândesc dreptul de a acţiona, dar nu sunt obligate să o facă. În unele circumstanţe, o întreprindere poate să dorească să prelungească termenul de plată cu câteva zile sau săptămâni pentru a păstra relaţii comerciale bune cu un anumit client. Dar noile măsuri sunt obligatorii pentru autorităţile publice. Ele ar trebui să dea exemplu şi să îşi demonstreze fiabilitatea şi eficienţa prin onorarea contractelor în care s-au angajat.

Context

Directiva referitoare la plăţile întârziate a fost concepută pentru a combate plăţile întârziate în cadrul tranzaciilor comerciale. Legea care a stat la baza ei, Small Business Act, reflectă voinţa Comisiei de a recunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE şi a evidenţiat că accesul efectiv la finanţare constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă IMM-urile.

*

În ce priveşte legislaţia românească, reamintim apariţia, de dată recentă, a Ordonanţei de urgenţă nr. 47/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 635 din 6 septembrie a.c., dată pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Ordonanţa de urgenţă îşi propune să pună ordine în recuperarea creanţelor datorate statului, administrarea unitară – prin ANAF – a redevenţelor datorate, termenele de virare a dividendelor şi a altor vărsăminte de la firme, în general urmărindu-se reducerea presiunii asupra bugetului şi evitarea blocajelor financiare. Actul normativ aduce modificări şi completări la:

- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale (stabilind regimul arieratelor, ca reprezentând plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenţei, actul normativ dă dreptul ordonatorilor de credite să facă noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale). Alte măsuri detaliază alocările, pe structuri din bugetele locale, în funcţie tot de plata arieratelor. Metodologia privind raportarea plăţilor restante se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice. De principiu, regula instituită de O.U.G. nr. 47/2012 este aceea că ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care înregistrează arierate au obligaţia să diminueze lunar volumul acestora cu cel puţin 5%, calculat la soldul lunii anterioare. 

- Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice sunt reglementate arieratele – plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenţei, precum şi plăţile restante – sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură (pentru sumele datorate şi neachitate, reeşalonate la plată, cu acordul părţilor, se modifică termenul de plată în mod corespunzător).

- Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001: societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome au obligaţia să vireze dividendele cuvenite acţionarilor în termen de 60 de zile de la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situaţiilor financiare anuale.

- Legea nr. 31/1990: dividendele se distribuie asociaţilor în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR plus 4 puncte procentuale.

- Legea minelor nr. 85/2003: redevenţa minieră este datorată din ziua începerii realizării producţiei şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţă până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.

- Legea petrolului nr. 238/2004: se introduce, în mod expres, precizarea că sumele reprezentând redevenţa petrolieră datorată bugetului de stat se declară de către plătitor la organul fiscal competent până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor. Pentru neplata la termen a redevenţei petroliere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. În cazul în care se constată întârzieri de peste 6 luni în achitarea acestor obligaţii, autoritatea competentă reziliază concesiunea petrolieră.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu