11 Decembrie, 2016

Efectele negative ale sesizărilor penale neaplicate

Precizări preliminare

În baza prevederilor legale în vigoare, pentru aceeaşi faptă, de „nereţinere şi nevărsare de impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă”, se pot aplica un număr mare de sancţiuni, pe cât de diferite, pe atât de grave, precum cu închisoarea de până la 5 ani. Din cauza gravelor neajunsuri pe care le conţin respectivele prevederi legale, acestea nu s-au aplicat niciodată, şi nici nu se vor aplica, în condiţiile în care vor fi menţine în forma actuală.

Confirmarea cea mai bună a acestui lucru este dată de faptul că, dintre miile de sesizări penale întocmite anual în baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 de fiecare direcţie judeţeană a finanţelor publice, nu (prea) există cazuri în care să se fi început urmărirea penală şi cu atât mai mult să se fi aplicat sancţiunea cu închisoare.

Întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, de sute de mii de sesizări penale, rezolvate cu NUP (cu Neînceperea Urmăriri Penale), generează numeroase şi grave neajunsuri pe plan economic şi social, dintre care în cele ce urmează se prezintă cele mai importante, adică cele care se por cuantifica.

* Efectele negative pe care le generează, în cadrul organelor fiscale, întocmirea de sesizări penale, rămase fără aplicare

Documentarea s-a făcut în cadrul mai multor direcţii generale ale finanţelor publice judeţene şi, pe cât posibil, prin redarea realităţii din activitatea practică a acestei unităţi. Aprofundarea efectelor negative pe care le generează, în cadrul organelor fiscale, întocmirea de sesizări penale, s-a făcut în cadrul unei direcţii generale a finanţelor publice dintr-un judeţ în care conducerea finanţelor, a parchetului şi a poliţiei, merge pe linia aplicării cel puţin o dată pe an, după încheierea fiecărui an fiscal, a art. 6 din Legea nr. 241/2005, fără a se face vreo selecţie, din partea nimănui, a contribuabililor după diferite criterii.

În cadrul organelor fiscale s-au avut în vedere: cheltuieli cu constatarea faptelor, întocmirea documentelor pentru aplicarea sancţiunilor, pentru urmărire, executare silită, încasare, evidenţă/gestionare, transmiterea amenzilor şi a sesizărilor penale.

Cheltuieli cu salariile pentru întocmirea dosarelor

Numărul societăţi comerciale la care s-au întocmit dosare de sesizare penală = 6.000 (circa 22,2% din numărul total de societăţi comerciale înregistrate, de 27.400, sau 35% din numărul total de societăţi comerciale în funcţiune, de aproape 17.000)

Numărul de ore consumate pentru o singură sesizare penală (de către toate persoanele implicate în analiza abaterilor, întocmirea documentelor, operarea pe calculator, transmiterea la Parchet, primirea de la Parchet, valorificare, executare silită etc.) = 4.

Numărul de ore consumate pe total direcţie generală a finanţelor publice judeţeană = 6.000 x 4 = 24.000.

Numărul de ore consumate pe total ţară = 24.000 pe un judeţ x 40 judeţe = 960.000.

Salariul mediu orar al unui angajat dintr-o direcţie financiară = 25 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 960.000 de ore x 25 de lei ora = 24.000.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară = 24.000.000 : 4,30 = 5.582.000 de euro.

Cheltuieli cu taxele poştale

Taxele poştale pentru transmiterea unui dosar cu o sesizare penală = 10 lei.

La nivelul direcţiei generale a finanţelor publice din judeţul supus analizei, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 6.000 x 10 = 60.000 de lei.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 60.000 x 40 judeţe = 2.400.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 2.400.000 : 4,30 = 560.000 de euro.

Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu constatarea faptelor, întocmirea documentelor pentru aplicarea sancţiunilor, pentru urmărire, executare silită, încasare, evidenţă/gestionare, transmiterea amenzilor şi a sesizărilor penale; consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc.) = 800.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie = 800.000 : 4,30 = 186.000 de euro.

TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de organele fiscale = 24.000.000 + 2.400.000 + 800.000 = 27.200.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de organele fiscale = 5.582.000 + 560.000 + 186.000 = 6.328.000 de euro.

* Efectele negative pe care le generează, în cadrul parchetelor, întocmirea de sesizări penale, rămase fără aplicare

În cadrul fiecărui Parchet se înregistrează importante cheltuieli cu primirea, înregistrarea/evidenţa, gestionarea, analiza sesizărilor penale, transmiterea acestea spre cercetare la poliţie, primirea de la poliţie a rezultatelor cercetării, analiza tuturor documentelor, stabilirea soluţiei, operarea pe calculator a acesteia şi a diferitelor materiale (adrese către organele fiscale, către poliţie, către contribuabili etc.), semnarea, ştampilarea, înregistrarea, transmiterea soluţiei finale (către organele fiscale, către poliţie, către contribuabili) etc.

Cheltuieli cu salariile pentru soluţionarea dosarelor

Numărul societăţi comerciale la care s-au întocmit dosare de sesizare penală = 6.000.

Numărul de ore consumate pentru o singură sesizare penală (de către toate persoanele implicate în soluţionarea sesizării penale) = 4.

Numărul de ore consumate pe total Parchet = 6.000 x 4 = 24.000.

Numărul de ore consumate pe total ţară = 24.000 pe un judeţ x 40 judeţe = 960.000.

Salariul mediu orar al unui angajat dintr-un Parchet = 50 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 960.000 de ore x 50 de lei ora = 48.000.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară = 48.000.000 : 4,30 = 11.200.000 de euro.

Cheltuieli cu taxele poştale

- Cheltuieli cu taxele poştale pentru transmiterea dosarelor de la Parchet la Poliţie

Conform legislaţiei în vigoare, obligatoriu toate sesizările penale se transmit de Parchet la Poliţie spre cercetare.

Taxele poştale pentru transmiterea unui dosar cu o sesizare penală = 10 lei.

Numărul sesizărilor penale transmise de Parchet la Poliţie spre cercetare = 6.000.

Total taxe poştale, la nivelul unui Parchet, pentru transmiterea sesizărilor penale la Poliţie spre cercetare = 6.000 x 10 = 60.000 de lei.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 60.000 x 40 judeţe = 2.400.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 2.400.000 : 4,30 = 558.140 de euro.

Cheltuieli cu taxele poştale pentru transmiterea soluţiilor de la Parchet la organele fiscale

Numărul sesizărilor penale la care se transmite soluţia de Parchet la organele fiscale = 6.000.

Taxele poştale pentru transmiterea unui dosar cu o sesizare penală = 7,50 de lei.

Total taxe poştale, la nivelul unui Parchet = 6.000 x 7,50 = 45.000 de lei.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea soluţiilor de Parchet la organele fiscale = 45.000 x 40 = 1.800.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea soluţiilor de Parchet la organele fiscale = 1.800.000 : 4,30 = 420.000 de euro.

- Total cheltuieli cu taxele poştale, la nivel de ţară, efectuate de Parchete = 2.400.000 + 1.800.000 = 4.200.000 de lei

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de organele fiscale =  + 420.000 = 700.000 de euro.

Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu primirea, evidenţa, transmiterea (pe bandă rulantă) de NUP-uri (NUP = Neînceperea Urmăriri Penale); consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc. = 800.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie = 800.000 : 4,30 = 200.000 de euro.

 TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Parchete = 48.000.000 + 4.200.000 + 800.000 =  53.000.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Parchete = 11.200.000 +978140 + 200.000 = 12.378.140 de euro.

* Efectele negative pe care le generează, în cadrul poliţiei, întocmirea de sesizări penale, rămase fără aplicare

În cadrul organelor de poliţie au loc cele mai multe şi mai mari cheltuieli cu munca vie (cu salariile) şi materiale, dintre care vom enumera următoarele:

– primirea, înregistrarea/evidenţa, gestionarea şi analiza sesizărilor penale;

– citarea , audierea părţilor şi luarea de declaraţii;

– efectuarea unei expertize, în cazul obligaţiilor fiscale de peste 50.000 de lei, cu toate că nu este o regulă în ceea ce priveşte mărimea acestei sume;

– în cazul expertizelor: citarea/chemarea părţilor, inclusiv a organelor fiscale, pentru aducerea la cunoştinţă a obiectivelor expertizei care urmează a se efectua;

– suportarea contravalorii unor expertize de către Poliţie din cauză că sumele respective nu se mai pot recupera de la contribuabili (dintre care unii au ajuns în incapacitate de plată, în insolvenţă, în faliment etc.);

– chemarea din nou a părţilor implicate (contribuabilul, unii salariaţi, dacă este cazul, organul fiscal), după efectuarea expertizei, pentru a lua la cunoştinţă de concluziile raportului de expertiză şi pentru formularea eventualelor obiecţiuni;

– în funcţie de obiecţiunile dispuse de părţi, se poate dispune fie efectuarea unui supliment de expertiză, fie o nouă expertiză;

– în unele cazuri expertizele nu se pot efectua din cauză că Poliţia nu are bani pentru plata acestora şi nici de la contribuabili nu pot fi recuperate sumele respective;

– la o sesizare penală sunt citate şi audiate, în medie, 7 – 8 persoane (administrator, contabil, salariaţi, reprezentantul organului fiscal etc.);

– analiza unor documente, precum ştate de salarii, extrase de cont, ordine de plată, contracte de muncă etc.);

– întocmirea de materiale (conceperea, operarea pe calculator, semnarea, ştampilarea, înregistrarea) şi transmiterea înapoi către Parchet a fiecărui dosar cu rezultatele cercetării.

Cheltuieli cu salariile pentru cercetarea sesizărilor penale

Toate sesizările penale primite de Parchet de la organele fiscale se transmit spre cercetare la Poliţie, indiferent de mărimea obligaţiilor fiscale neachitate (inclusiv în cazul în care acestea sunt, precum în unele cazuri, de câţiva lei)

Numărul sesizărilor penale primite = 6.000.

Numărul de ore consumate pentru o singură sesizare penală (de către toate persoanele implicate în soluţionarea sesizării penale) = 6.

Numărul de ore consumate pe total Poliţie judeţeană = 6.000 x 6 = 36.000.

Numărul de ore consumate pe total ţară = 36.000 pe un judeţ x 40 judeţe = 1.440.000.

Salariul mediu orar al unui angajat din Poliţie = 30 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 1.440.000 de ore x 30 de lei ora = 43.200.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară = 43.200.000 : 4,30 = 10.047.000 de euro.

Cheltuieli cu taxele poştale

- Cheltuieli cu taxele poştale pentru transmiterea citaţiilor către contribuabilii cercetaţi.

Numărul sesizărilor penale la care se transmite citaţii către contribuabilii cercetaţi = 6.000.

Taxele poştale pentru transmiterea unei citaţii = 7,50 de lei.

Total taxe poştale, la nivelul unei Poliţii judeţene = 6.000 x 7,50 = 45.000 de lei.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea citaţiilor = 45.000 x 40 = 1.800.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea soluţiilor de Parchet la organele fiscale = 1.800.000 : 4,30 = 419.000 de euro.

Cheltuieli cu taxele poştale pentru transmiterea dosarelor de la Poliţie la Parchet

Numărul de dosare primite spre cercetare şi înapoiate la Parchet = 6.000.

Taxele poştale pentru transmiterea unui dosar cu o sesizare penală = 10 lei.

Total taxe poştale, la nivelul unei Poliţii judeţene, pentru transmiterea dosarelor de la Poliţie la Parchet = 6.000 x 10 = 60.000 de lei.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor = 60.000 x 40 judeţe = 2.400.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru transmiterea dosarelor cu sesizările penale = 2.400.000 : 4,30 = 558.000 de euro.

- Total cheltuieli cu taxele poştale, la nivel de ţară, efectuate de Poliţie = 1.800.000 + 2.400.000 = 4.200.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, total cheltuieli cu taxele poştale, la nivel de ţară, efectuate de Poliţie = 4.200.000 : 4,30 = 977.000 de euro.

Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu primirea, evidenţa, transmiterea rezultatelor acestora la Parchet; consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc.  = 800.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie = 800.000 : 4,30 = 200.000 de euro.

TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Poliţie = 21.600.000 + 2.100.000 + 800.000 = 20.900.000 de lei.

La un curs de 4,30 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Parchete = 5.023.000 + 490.000 + 200.000 = 4.890.000 de euro.

* Totalul cheltuielilor, la nivel de ţară, generate pe plan economic şi social, de întocmirea, în fiecare an, a sute de mii de sesizări penale, rezolvate cu neînceperea urmăririi penale.

Nr.  crt.

Unitatea:

În lei:

În euro:

0

1

2

3

1

Organe fiscale

27.200.000

6.328.000

2

Parchete

53.000.000

12.378.140

3

Poliţie

48.200.000

11.224.000

4

TOTAL

128.400.000

29.930.140

* Alte efecte negative pe care le generează, pe plan economic şi social, întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, a sute de mii de sesizări penale, rămase fără aplicare

În condiţiile în care s-ar fi aplicat aceste prevederi legale, prin care aceeaşi faptă de reţinere şi nevărsarea de impozite şi/sau contribuţii cu reţinere la sursă este pedepsită cu închisoare de până la 5 ani, prin 4 acte normative, s-ar fi ajuns ca marea majoritate a contribuabililor (peste 95% dintre persoanele juridice şi un număr destul de mare de persoane fizice) să aibă, în fiecare an, statutul de „sesizat penal”, de „persoană cu dosar penal”.

Altfel spus, în condiţiile în care s-ar fi aplicat aceste prevederi legale, am fi ajuns să fim o societate în care (aproape) toţi întreprinzători să aibă statutul de „sesizaţi penal”, de „persoane cu dosar penal”. Întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, a sute de mii de sesizări penale, rămase fără aplicare, necesită a fi rezolvată, într-un termen cât mai scurt, din cauza numeroaselor şi serioaselor consecinţe negative pe care le generează pe plan economic şi social.

În cele ce urmează se prezintă şi alte efecte negative, pe lângă cele menţionate mai sus, pe care le generează, pe plan economic şi social, întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, a sute de mii de sesizări penale, rămase fără aplicare. O atenţie deosebită trebuie acordată şi consecinţelor negative pe care le generează pe plan social întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, a sute de mii de sesizări penale, chiar dacă, în final, acestea rămân fără aplicare.

Printre acestea trebuie avut în vedere stresul şi cheltuielile înregistrate de contribuabilii respectivi pentru a-şi dovedi în justiţie nevinovăţia prin lipsa intenţiei pentru „reţinerea şi nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă” etc.

Un alt efect negativ de ordin social, deosebit de important, îl constituie amplificarea imaginii, în rândul contribuabililor, organelor fiscale, organelor de justiţie şi, prin propagare, în întreaga societate, de adevărat „haos legislativ” ce caracterizează legislaţia noastră, în general.

Este uşor de înţeles că, în condiţiile în care s-a ajuns ca organele fiscale să emită, pe bandă rulantă, mecanicist, în fiecare an (şi aceasta de mai mulţi ani) peste 200.000 de asemenea „sesizări penale”, iar organelor de cercetare penală (parchetele şi poliţia) să transmită organelor fiscale că „Vă comunicăm că prin ordonanţa nr. … din data de … s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului” pentru (aproape) toate aceste „sesizări penale”, aplicarea acestor prevederi legale (şi, respectiv, a unei asemenea sancţiuni, cu adevărat destul de gravă), a devenit, efectiv şi în mod real, un fenomen birocratic pentru aceste instituţii.

Emiterea, pe bandă rulantă, mecanicist, în fiecare an, şi aceasta de mai mulţi ani, a peste 200.000 de asemenea „sesizări penale” generează însă consecinţe dintre cele mai grave în rândul unora dintre contribuabili corecţi.

În acest adevărat haos legislativ fiscal (care, efectiv şi în mod real, nu mai poate fi gestionat de organele fiscale, oricât de mult s-ar strădui acestea) au fost şi cazuri în care s-au întocmit sesizări penale şi unor persoane care:

1) aveau firma închisă şi radiată de la Oficiul Registrului Comerţului de mai mulţi ani;

2) aveau firma declarată închisă la organul fiscal, de mai mulţi ani, şi nu aveau restanţe la plata obligaţiilor fiscale;

3) nu mai desfăşurau activitate de mai mulţi ani şi nu aveau restanţe la plata obligaţiilor fiscale.

Numeroase dintre persoanele care au avut sau au aceste firme au încercat o anumită afacere şi, fie nu au reuşit, închizând firma, fie au dat faliment, în special de când a început actuala criză.

În condiţiile în care asemenea persoane (dintre care unele sunt în vârstă, bolnave şi care toată viaţa au muncit din greu şi în deplină cinste) au primit o asemenea sesizare penală, acestea (şi familia lor) au fost afectate, unele grav, fiind cazuri (în special la cei cu antecedente cardiace) de preinfarct şi chiar de infarct.

Cu cât există mai multe asemenea prevederi legale (prin care se dispun sancţiuni dintre cele mai dure, precum cu închisoarea de până la 5 ani), pentru care se întocmesc „sesizări penale”, de până la 10.000 numai într-un singur judeţ, dar care, în realitate, în final, sunt soluţionate cu neîceperea urmăririi penale (NUP), cu atât mai mult se amplifică fenomenul de neîncredere în aplicarea legii, de dispreţ faţă de lege şi legalitate, de adevărat haos legislativ şi, pe cale de consecinţă, şi de adevărat haos economic şi social.

O societate care ajunge într-o asemenea situaţie se va confrunta cu unele dintre cele mai grave probleme pe plan juridic, fiscal, economic şi social. Cu cât sporeşte numărul legilor proaste, cu atât mai mult creşte şi gradul de nemulţumire şi spiritul de revoltă în rândul unui număr tot mai mare de cetăţeni

În actuala situaţie, în care prevederile legale în discuţie generează, unele de aproape 10 ani, numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică, şi cu toate acestea sunt menţinute în vigoare, se pun şi următoarele întrebări:

1. Care este raţiunea menţinerii în vigoare a prevederilor legale în discuţie în condiţiile în care a devenit arhicunoscut faptul că acestea generează numai şi numai numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică?

2. Chiar nu există nimeni preocupat pentru eliminarea numeroaselor şi gravelor neajunsuri generate în activitatea practică de prevederile legale în discuţie?

3. Parlamentarii şi guvernanţii chiar nu au capacitatea să înţeleagă necesitatea stringentă a raţionalizării şi armonizării prevederilor legale în discuţie?

În condiţiile în care aceeaşi faptă este sancţionată prin mai multe articole de lege, din acte normative diferite, prevederile respective devin tot mai greu de cunoscut, de înţeles şi de aplicat corect din cauza caracterului lor stufos, haotic, al paralelismelor şi suprapunerilor în reglementare, care prejudiciază stilul juridic, unitatea, precizia şi claritatea dispoziţiilor.

Sancţionarea, aceleiaşi fapte prin 5 – 6 articole de lege, din acte normative diferite, este şi un indiciu atât al superficialităţii cu care se elaborează asemenea acte normative, cât şi al unor deficienţe de gândire şi de exprimare logică al autorilor acestora.

Nu pot să închei această mică prezentare fără a atrage atenţia şi asupra unui alt grav neajuns din legislaţia fiscală.

Ca urmare a faptului că: (1) marea majoritate a articolelor din Codul de procedură fiscală au fost modificate (aproape) în totalitate, (2) prevederile din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală au rămas nemodificate de la intrarea lor în vigoare şi până în prezent (nefiind puse de acord cu articolele în aplicarea cărora sunt date), (3) s-a creat efectiv şi în mod real o relaţie antagonică între prevederile acestor două acte normative, (4) s-a ajuns efectiv şi în mod real în situaţia că folosirea actualelor Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează numeroase consecinţe negative în activitatea practică, fapt pentru care trebuie evitată folosirea acestora în totalitate şi pe întreaga perioadă pe care vor mai fi în vigoare în actuala formă.

Acesta este considerentul pentru care în niciuna dintre lucrările elaborate de subsemnatul nu se mai facem nici chiar cea mai mică referire la Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează.

Am făcut şi aceste precizări pentru a se înţelege efectele cu adevărat teribiliste pe care le generează numeroase prevederi din legislaţia fiscală în vigoare. Cu asemenea prevederi legale nu se poate combate nici evaziunea fiscală şi nici nu va creşte gradul de încasare a veniturilor bugetare.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu