10 Decembrie, 2016

Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că, în practica instanţelor de judecată, nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti ca urmare a divorţului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, şi aflate, în prezent, pe rolul instanţelor de judecată în căile de atac.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu recurs în interesul legii de Parchetul general care a arătat, în esenţă, că în ceea ce priveşte divorţul, aplicarea legii noi în cauzele în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil este reglementată în art. 40 şi 42 din Legea nr. 71/2011, iar efectele divorţului se vor produce de la data pronunţării hotărârii de divorţ, deci ulterior intrării în vigoare a Codului civil.

Spre deosebire de vechea reglementare, noul Cod civil instituie principiul exercitării comune a autorităţii părinteşti, care corespunde interesului superior al copilului, fiind o reflecţie a art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În aceste condiţii, această dispoziţie legală edictată tocmai în interesul superior al copilului trebuie să fie de imediată aplicabilitate, inclusiv în căile de atac, apel sau recurs, instanţa de divorţ fiind obligată să se pronunţe, indiferent dacă a fost sau nu învestită cu o astfel de solicitare de către una dintre părţi.

Pe cale de consecinţă, este evident că şi în situaţia în care părţile nu solicită aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil în soluţionarea cererilor referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti în căile de atac, instanţa poate face aplicarea lor imediată, prioritar fiind interesul superior al copilului.

În acţiunea de recurs în interesul legii, Parchetul general a avut în vedere dispoziţiile art. 397 din noul Cod civil, acest articol constituind regula, celelalte două texte instituind excepţiile, respectiv situaţiile în care autoritatea părintească poate fi exercitată de către un singur părinte sau de către alte persoane. În concluzie, parchetul a solicitat admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.
ÎCCJ a constatat existenţa unor practici diferite, la nivelul instanţelor judecătoreşti, legate de interpretarea diferită a modului de aplicare în timp a legislaţiei.

Fără a mai relua, aici, argumentaţia aplicată, reţinem concluzia ÎCCJ potrivit căreia prevederile art. 396-404 din noul Cod civil, referitoare la efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori, sunt aplicabile şi cererilor de divorţ formulate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil şi aflate pe rolul instanţelor de judecată în căile de atac, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentând o normă derogatorie de la prevederile art. 223 din aceeaşi lege.

***

CE PREVĂD DISPOZIŢIILE ÎN CAUZĂ DIN NOUL COD CIVIL

Raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori

Art. 396.
(1) Instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.

(2)
Dispoziţiile art. 264 sunt aplicabile.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi

Art. 397.
– După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte

Art. 398.
(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

(2)
Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane

Art. 399.
(1) În mod excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului.

(2)
Instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.

p1
Sursa foto: Lege5.ro

Locuinţa copilului după divorţ

Art. 400.
(1) În lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanţa de tutelă stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic.

(2)
Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.

(3)
În mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

Drepturile părintelui separat de copil

Art. 401.
(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

(2)
În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

Stabilirea contribuţiei părinţilor

Art. 402.
(1) Instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

(2)
Dispoziţiile titlului V privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.

Modificarea măsurilor luate cu privire la copil

Art. 403.
– În cazul schimbării împrejurărilor, instanţa de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi îndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituţiei de ocrotire, a instituţiei publice specializate pentru protecţia copilului sau a procurorului.

p2
Sursa foto: Lege5.ro

În aplicarea acestor dispoziţii, Legea nr. 71/2011 prevede, prin Art. 46, că dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.

Raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori în alte cazuri

Art. 404.
– În cazul prevăzut la art. 293 alin. (2), instanţa hotărăşte asupra raporturilor dintre părinţi şi copiii lor minori, dispoziţiile art. 396-403 fiind aplicabile în mod corespunzător.

p3
Sursa foto: Lege5.ro

În aplicarea acestei dispoziţii, Legea nr.71/2011, de aplicare a Noului Cod civil precizează că dispoziţiile Codului civil privind divorţul se aplică fără a se deosebi între căsătoriile încheiate înainte sau după intrarea sa în vigoare. Alineatul (2) al aceluiaşi articol spune că divorţul pronunţat anterior intrării în vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea în vigoare la data când s-a pronunţat hotărârea rămasă definitivă.

Art. 223
din Legea nr. 71/2011, de asemenea invocat în textul Deciziei ÎCCJ prevede că dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite.

Actele normative menţionate în articol pot fi consultate pe Lege5.ro – noul soft de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu