9 Decembrie, 2016

Dubla masura! CSM s-a grabit sa isi insuseasca criticile lui Kovesi la adresa presei si a lui Vantu si a sesizat CNA-ul, ca sa pedepseasca televiziunile. Inspectia a fost trimisa la CAB

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, joi, sa sesizeze Consiliul National al Audiovizualului, dupa ce mai multe televiziuni au preluat declaratiile omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, facute la Curtea de Apel Bucuresti, in ultimul sau cuvant, la judecarea recursului sau impotriva incheierii prin care Tribunalul Bucuresti a decis arestarea sa preventiva. CSM a fost sesizat de Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, care a fost deranjata de faptul ca Vantu si-a permis sa ii faca procurorii, ale caror nume nu le-a rostit “idioti sau rau intentionati”. Culmea este ca CSM a sesizat CNA inainte de a trimite Inspectia Judiciara la Curtea de Apel Bucuresti, intarind astfel opinia Procurorului General, care sustinea ca Vantu a amenintat procurorii. In plus, CSM a decis sa trimita si Inspectia Judiciara la CAB, insa inspectorii nu au ce sa verifice, intrucat Vantu a facut respectivele afirmatii intr-o sala plina de oameni, in sedinta publica, in ultimul sau cuvant. Mare parte din judecatorii CAB considera ca ancheta Inspectiei are doar scopul de a intimida judecatorii.


CSM pare a actiona cu dubla masura. Asta pentru ca, nu cu mult inainte de declaratiile lui Vantu, intr-o sedinta civila de la Inalta Curte, un condamnat, Alecu Chitaru, a facut, in sedinta publica, afirmatii denigratoare la adresa unora dintre judecatorii ICCJ, pe care i-a nominalizat si apoi i-a numit “bestii” si “clanuri mafiote”. Nimeni nu a reactionat, iar CSM nu a simtit nevoia sa sara in apararea magistratilor supremi! De ce spusele lui Vantu au mai multa greutate in fata CSM decat spusele lui Chitaru?

Fara o Hotarare a Plenului, CSM a sesizat CNA pentru a sanctiona posturile TV care au preluat afirmatiile lui Vantu

Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat joi, printr-un comunicat semnat de vicepresedintele CSM, procurorul George Balan (foto) ca a sesizat CNA pentru a verifica daca posturile de televiziune care au preluat afirmatiile omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu au incalcat sau nu legea audiovizualului. Interesant este ca, in comunicat, CSM a sustinut ca, prin afirmatiile sale, Vantu a adus “grave atingeri imaginii justitiei si corpului magistratilor romani, cu consecinta afectarii intregului sistem judiciar”. Consiliul a preluat mot-a-mot sustinerile lui Kovesi, si a decis sa si le insuseasca, fara a avea un raport al Inspectiei Judiciare, si fara a avea o hotarare a Plenului prin care sa fie insusite concluziile raportului Inspectiei. Prin urmare, singurul lucru care a determinat CSM sa sesizeze CNA a fost cererea Procurorului General al Romaniei. Interesant este de asemenea ca membrii Consiliului au simtit nevoia sa ii apere pe doi procurori neidentificati si, pana una alta, neidentificabili pentru publicul larg, dar nu a simtit nevoia sa apere judecatorii Inaltei Curti nici cand procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a spus despre acestia la TVR ca au reinventat dreptul si ca au dat decizii absurde, si nici cand, intr-o sala de judecata de la Sectia Civila a instantei supreme, un condamnat, Alecu Chitaru, a adus jigniri grave unor judecatori pe care i-a si nominalizat. De asemenea, CSM nu si-a aparat magistratii si nu a simtit ca independenta acestora a fost incalcata nici atunci cand presedintele Traian Basescu a spus public ca sunt multi magistrati asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie si a dat exemplul unui dosar judecat stramb, in opinia sefului statului.

Pe de alta parte, Inspectia Judiciara a fost trimisa la CAB, pentru a verifica ce s-a intamplat in sedinta publica de judecata in care Vantu a facut afirmatiile respective, ceea ce i-a determinat pe unii dintre judecatorii CAB sa considere ca CSM pune presiune pe magistratii care au decis eliberarea lui Vantu, dar si pe colegii acestora.

Iata comunicatul CSM: “Supun atentiei dumneavoastra situatia constatatain legatura cu aparitia pe unele posturi de televiziune a unor inregistrari ale declaratiilor sustinute in fata instantei de catre inculpatul Sorin Ovidiu Vantu, cu ocazia judecarii recursului impotriva arestarii preventive, in dosarul avand ca obiect savarsirea infractiunilor de delapidare si spalare a banilor. Astfel, incepand cu data de 14.11.2011, PRO TV, Antena 1, Antena 3, Realitatea TV si alte posturi de televiziune din Romania au prezentat, in cadrul programelor de stiri, precum si in cadrul unor dezbateri tematice, inregistrari ale declaratiei domnului Sorin Ovidiu Vantu prin care acesta aduce grave atingeri imaginii justitiei si corpului magistratilor romani, cu consecinta afectarii independentei intregului sistem judiciar. In raport cu scopul si continutul reglementat al programelor audiovizuale, facem urmatoarele precizări: Limbajul folosit, precum si mesajul construit de domnului Vantu „…daca nu voi fi eliberat in aceasta seara voi lua justitia in propriile maini (….) procurori rau intentionati sau idioti…..”, propagat prin intermediul audiovizualului, incalca grav art. 30, pct. (6) din Constitutia Romaniei (Art. 30 – Libertatea de exprimare pct. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine). Notorietatea persoanei ce a facut aceste afirmatii poate fi asociata cu intentia de intimidare a magistratilor, de creare si impunere a unei presiuni indirecte si subiective asupra acestora, reprezentand o agresiune /atingere la independenta justitiei. Transmiterea si reluarea in numeroase programe televizate a sustinerilor domnului Vantu sunt de natura sa dezvolte in randul opiniei publice atitudini si conduite neconforme spiritului si literei Constitutiei romane prin promovarea unor manifestari care exced cadrului constitutional privind libertatea de expresie si limitele acesteia. Mai mult, acestea creeaza un potential de degradare a imaginii institutiilor statului ale caror reprezentanti sunt obiectul agresiunilor verbale. Conventia Drepturilor Omului statueaza dreptul la libera exprimare, dreptul la libera informare a opiniei publice, recunoscand insa, si limitele obiective ale acestora. In acest sens au fost si deciziile privind cazurile deduse judecatii CEDO, provenind din diverse State Membre UE. In considerarea acestor elemente, va adresez rugamintea de a analiza aspectele semnalate raportat la prevederile Legii nr. 504/2002 a audiovizualului si a Deciziei nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual”.

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu