5 Decembrie, 2016

Drepturile salariale obţinute prin titluri executorii pot fi purtătoare de dobânzi!

Concluzia aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care s-a pronunţat în recursul în interesul legii pentru uniformizarea practicii instanţelor de judecată.

Obiectul recursului în interesul legii l-a constituit interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1535 alin. (1) din Codul civil din 2009, cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

Scopul urmărit a fost acela de a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1535 alin. (1) din Codul civil din 2009, nu pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, întrucât, pe de o parte, pentru trecut, executarea parţială, potrivit tranşelor de eşalonare, nu reprezintă un fapt ilicit, iar, pe de altă parte, pentru viitor, obligaţiile de plată nu sunt ajunse la scadenţă, ca efect al moratoriului legal instituit prin actul normativ special.

Reprezentantul procurorului general a arătat că, în cazul dat, în litigiile dintre persoanele fizice, în calitate de creditori, şi instituţiile publice, în calitate de debitori, se ridică problema răspunderii civile delictuale, iar nu a răspunderii civile contractuale. De asemenea, potrivit moratoriului legal instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, în perioada respectivă dobânda nu curge, fiind amânată scadenţa titlului executoriu.

Prin recursul în interesul legii s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul judecăţii.

Într-o primă orientare jurisprudenţială se consideră că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea de daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a creanţelor rezultate din hotărârile judecătoreşti executorii, iar aceste daune moratorii constau în dobânda legală, ce se cuvine fără ca titularul creanţei să fie ţinut a face dovada vreunui prejudiciu, condiţii rezultate din interpretarea art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864.

Acordarea dobânzii legale de la data cererii de chemare în judecată a fost justificată, în general, de aplicarea art. 1088 alin. 2 din Codul civil din 1864, considerându-se că dobânda nu curge de drept, nefiind întrunit vreunul dintre cazurile prevăzute pentru asemenea situaţii de art. 1079 alin. 2 din acelaşi cod.

Într-o a doua orientare jurisprudenţială se consideră că, de principiu, creanţa decurgând din hotărâri judecătoreşti vizând drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar este producătoare de dobânzi pentru executarea sa cu întârziere, indiferent de faptul că s-a garantat titularului şi actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie, dată fiind natura lor juridică diferită, respectiv daune compensatorii, în cazul actualizării, respectiv daune moratorii, în cazul dobânzii.

Cu toate acestea, instanţele au apreciat că există alte cauze care duc la înlăturarea obligării debitorilor la plata dobânzii.

În acest sens a fost avut în vedere faptul că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, a fost instituit un termen legal suspensiv, care curge în favoarea debitorilor, termen înăuntrul căruia creditorii nu pot pretinde executarea obligaţiei ce a fost impusă prin hotărâri judecătoreşti, iar, în acest interval de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare, adică daunele moratorii pentru neexecutarea obligaţiei.

Pe de altă parte, răspunderea civilă delictuală nu este angajată decât atunci când debitorul nu îşi execută obligaţia cu vinovăţie sau fără justificare, ceea ce implică ideea de culpă în neexecutarea obligaţiei. Or, în cazul dat, neexecutarea la termen a obligaţiei de plată este justificată de dificultăţile de ordin financiar ale statului, care au determinat emiterea unui act normativ, ce prevede atât modalitatea de plată pentru acoperirea prejudiciului, prin actualizarea în funcţie de rata inflaţiei a sumelor stabilite prin titlurile executorii, cât şi eşalonarea plăţilor datorate, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009. Mecanismul de eşalonare a plăţii instituit prin ordonanţa de urgenţă a fost considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu dispoziţiile Constituţiei.

Caracterul proporţional al limitării dreptului creditorului de a obţine executarea hotărârii judecătoreşti rezultă din faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu neagă dreptul la executare, ci doar stabileşte modul în care creanţa se va realiza, cu o întârziere rezonabilă.

Prin urmare nu există culpă din partea statului şi a instituţiilor sale în executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată, deoarece intervenţia legiuitorului printr-un act normativ validat de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a avut ca efect suspendarea executării obligaţiei de plată şi plata eşalonată constituie un caz fortuit, care îl exonerează pe debitor de plata dobânzilor, în sensul art. 1083 din Codul civil din 1864.

Unele instanţe au reţinut şi că reglementarea, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, a modalităţii de reparare a prejudiciului cauzat prin plata cu întârziere a sumelor de bani datorate, şi anume actualizarea creanţei cu indicele preţurilor de consum, exclude posibilitatea acordării şi a dobânzii legale.

Fără a mai relua analiza făcută pentru examinarea dosarului, să spunem doar că Înalta Curte a admis recursul în interesul legii, în sensul că:

În aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

Soluţia a făcut obiectul Deciziei nr. 2/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 03.06.2014.

––––––––––––(P)––––––––––––

Lege5 Online
 vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.

Clienţii Lege5 Online
 au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.

Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.

caudosinst

Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.

Foto articol: Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu