9 Decembrie, 2016

Drepturi băneşti recunoscute prin hotărâre judecătorească şi recalcularea pensiei

Speţa de mai jos, extrasă dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, este interesantă atât prin problema practică pusă în discuţie, cât şi prin soluţia dată de CCR.

Petentul a fost salariat în sistemul bugetar, s-a pensionat în 2005, iar în 2008 a obţinut, prin hotărâre judecătorească, plata unor drepturi băneşti reprezentând “suplimentul postului” în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 1 ianuarie 2004-10 mai 2005.

Numai că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, plata a drepturilor salariale recunoscute prin titluri executorii personalului din sectorul bugetar se face eşalonat, până în anul 2016. Aflat în această situaţie, petentul arată că, în cazul său, drepturile băneşti recunoscute pe cale judecătorească nu au fost incluse în baza de calcul al pensiei şi, întrucât nu poate obţine aceşti bani într-o singură tranşă, nu poate nici să solicite recalcularea pensiei.

plataesalonata
Sursa foto: Lege5.ro

Pe acest fond, persoana în cauză a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009, care dispune plata eşalonată până în anul 2016 a drepturilor salariale recunoscute prin titluri executorii personalului din sectorul bugetar, în măsura în care i se aplică în calitate de pensionar. În acest sens a precizat că, nefăcându-se plata imediată a întregii sume, i se restrânge exercitarea dreptului de a cere recalcularea pensiei pe baza sumei totale, astfel că abia în anul 2016, când i se va achita ultima tranşă, îşi va putea exercita pe deplin dreptul de a cere recalcularea pensiei, pe baza unei adeverinţe din care va rezulta că a primit toate drepturile băneşti obţinute prin hotărârea judecătorească menţionată.

Ce spune Curtea Constituţională şi cum îşi argumentează soluţia

Completul CCR remarcă, mai întâi – înainte de a intra în fondul cauzei –, că, prin însăşi ipoteza textului, acesta vizează exclusiv salariaţii bugetari. Autorului excepţiei îi este aplicabil actul normativ în cauză tocmai în considerarea calităţii pe care o avea la momentul la care ar fi trebuit să primească aceste drepturi salariale care i-au fost recunoscute ulterior prin justiţie, după pensionare, deci după încetarea calităţii de angajat în sectorul bugetar. Cu alte cuvinte, independent de momentul la care i-a fost recunoscut dreptul la obţinerea sumelor de bani reprezentând “suplimentul postului” – în timpul activităţii sau după pensionare – prevederile de lege criticate au în vedere personalul bugetar, iar nu pensionarii. Ca atare, critica sa este nerelevantă în cauză.

Cât priveşte plata eşalonată a drepturilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti, CCR reaminteşte  jurisprudenţa sa constantă din care reiese dreptul autorităţilor statale de a recurge la eşalonare din cauza imposibilităţii de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în contextul crizei economice. În plus, pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă în discuţie prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.

Curtea remarcă însă că, în cauza de faţă, autorul excepţiei porneşte de la o premisă incorectă, în sensul că executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, ar influenţa cuantumul pensiei acestuia.

Or, o atare executare nu poate acţiona asupra cuantumului pensiei la care are dreptul, la stabilirea drepturilor de pensie trebuind să fie luate în considerare ab initio toate elementele componente ale drepturilor cu caracter salarial ale acestuia, indiferent de executarea instantanee sau succesivă a drepturilor băneşti la care avea dreptul potrivit hotărârii judecătoreşti ce constituie în cazul său titlu executoriu şi care constituie temei pentru recalcularea cuantumului pensiei.

Dar aceasta reprezintă o chestiune de aplicare concretă a legii la un caz individual determinat, care intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti ordinare – arătat completul CCR, în încheierea la Decizia nr. 443/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 816/2014, în care găsiţi întreaga dezvoltare făcută de Curtea Constituţională pentru soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate invocată de petent.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu