10 Decembrie, 2016

Dreptul unui acţionar minoritar de a acţiona societatea în justiţie

Acţionarii minoritari ai unei societăţi au acces la datele financiare ale acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 136 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată. În aceste condiţii, chemarea societăţii în judecată presupune, între altele, evaluarea în bani, de către reclamant, a pretenţiilor sale.

Potrivit textului de lege menţionat, unul sau mai mulţi acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 10% din capitalul social vor putea cere instanţei să desemneze unul sau mai mulţi experţi, însărcinaţi să analizeze anumite operaţiuni din gestiunea societăţii şi să întocmească un raport, care să le fie înmânat şi, totodată, predat oficial consiliului de administraţie, respectiv directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi cenzorilor sau auditorilor interni ai societăţii, după caz, spre a fi analizat şi a se propune măsuri corespunzătoare.

Pornind de la această dispoziţie legală, în speţă, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe o excepţie de neconstituţionalitate despre obligaţiile reclamantului cu privire la conţinutul cererii de chemare în judecată.

Obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului

Astfel, Codul de procedură civilă prevede, la art. 194 că cererea trebuie să cuprindă, între altele, obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.

De ce este necesară şi obligatorie această precizare

Faţă de critica de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de Codul de procedură civilă.

Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare.

Mai mult, părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.

Tot legat de această obligaţie, obiectul cererii şi valoarea lui prezintă importanţă deoarece fixează limitele cadrului procesual în care se va desfăşura judecata, determină competenţa şi un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru. 

Prevederile Codului de procedură civilă instituie condiţii de formă ale cererii de chemare în judecată, reglementând cuprinsul acesteia, numărul de exemplare, elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină, sub sancţiunea nulităţii, precum şi cerinţa timbrării acesteia.

Dacă completul stabileşte neconformitatea acesteia în raport cu aceste cerinţe, instanţa de judecată comunică lipsurile reclamantului, în scris, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termen, instanţa are posibilitatea să anuleze cererea de chemare în judecată, prin încheiere dată în camera de consiliu.

Etape ulterioare, după respingerea cererii incomplete

În termen de 15 zile de la data comunicării încheierii de anulare, împotriva acesteia se poate face cerere de reexaminare, solicitând motivat revenirea asupra măsurii anulării, iar completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit.

În Decizia Curţii Constituţionale nr. 501/2014, publicată în Monitorul oficial nr. 892/2014 găsiţi şi detalii privind motivele autorii criticii de neconstituţionalitate, precum şi toate considerentele pentru care aceasta a fost respinsă, ca neîntemeiată, în raport cu criticile formulate.

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu