10 Decembrie, 2016

Dosar preţuri de transfer – argumentarea statistică a pierderilor

Articolul de față își propune să exploreze modul în care ar trebui abordată argumentarea corectă și fundamentată a pierderilor în cazul societăților care realizează tranzacții intra-grup și asupra cărora planează de multe ori suspiciunea de manipulare a profiturilor.

Punctul de plecare

Strategia ANAF din ultima perioada s-a concentrat în mod constat pe investigarea prețurilor de transfer la societățile care înregistrează pierderi operaționale consecutive. Dincolo de strategie,  numărul de dosare de prețuri de transfer solicitate și verificate este în creștere, conform statisticilor publicate de ANAF.

În măsura în care o societate care înregistrează pierderi derulează tranzacții intra-grup, este justificabilă intenția autorităților fiscale de a afla cauzele pierderii și de a înlătura suspiciunea că această pierdere este generată de modul de stabilire a prețurilor de transfer.

În același timp, premisa investigării societăților care înregistrează pierderi este că o societatea independentă (care nu face parte dintr-un grup) nu ar înregistra pierderi pe o perioadă indefinită și fie ar restructura activitatea, fie ar înceta activitatea (paragraful 3.64 din Ghidul OCDE, ediția 2010).

Testarea prețurilor de transfer reprezintă un proces departe de a fi perfect și obiectiv, care implică o comparare între condițiile societății analizate (care înregistrează pierdere) și condițiile societăților independente din aceeași industrie.

De multe ori, în procesul de selecție a societăților comparabile, cele care înregistrează pierderi la rândul lor sunt eliminate și în final comparația se face prin raportare la societăți care înregistrează profit.

Ghidul OCDE menționează că societățile care înregistrează pierderi nu ar trebui excluse automat din setul de societăți pe baza cărora se calculează intervalul de piață (paragraful 3.65 din Ghidul OCDE, ediția 2010). Acestea pot fi excluse doar dacă se stabilește că pierderile nu reflectă condiții normale de funcționare sau că pierderile reflectă asumarea unor riscuri mai mari decât riscurile asumate de către societatea analizată.

Societățile care înregistrează pierderi și deruleaza tranzacții intra-grup au în cele mai multe cazuri cauze justificabile economic. De altfel, Ghidul OCDE menționează explicit situații în care o societate membră a unui grup multinațional poate înregistra pierderi, fără a fi atribuibile preturilor de transfer (paragraful 1.70 din Ghidul OCDE, ediția 2010):

  • costuri de demarare a activității,
  • condiții economice nefavorabile,
  • ineficiențe sau alte motive legitime.

Condițiile economice nefavorabile au reprezentat un factor intuitiv în ultimii ani pentru justificarea pierderilor, fără a fi însă argumentat corect. La nivel micro-economic, consecința directă a condițiilor economice nefavorabile (reducerea cererii sau a prețurilor) o reprezintă scăderea cifrei de afaceri.

Din punct de vedere economic, scăderea cifrei de afaceri afectează în mod direct profitabilitatea societăților care înregistrează costuri fixe ridicate (societățile care dispun de active imobilizate – construcții industriale, linii de producție, echipamente, etc.), prin alocarea costurilor fixe pe un număr mai redus de produse și creșterea ponderii costurilor fixe unitare în prețul unitar al produselor.

Circumstanțele economice reprezintă unul dintre factorii esențiali care trebuie avuți în vedere în momentul în care se raportează profitabilitatea unei societăți membre a unui grup de firme la societăți independente din industrie.

În acest context, este relevantă compararea unei societăți care înregistrează o scădere a cifrei de afaceri cu societăți care înregistrează o cifră de afaceri constantă sau în creștere? Cu alte cuvinte, variația pozitivă sau negativă a cifrei de afaceri afectează profitabilitatea unei societăți? Dacă da, în ce măsură?

Studiul

Pentru a furniza un răspuns argumentat la această întrebare am realizat o analiză statistică pentru a studia dacă existe diferențe în profitabilitatea societăților care înregistrează o creștere (sau constanță) a cifrei de afaceri și a celor care înregistrează pierderi, respectiv dacă aceste diferențe sunt semnificative statistic.

În acest sens, am analizat un eșantion reprezentativ static de 3481 de societăți independente (neafiliate la un grup de societăți) active în producția de mobilier (cod CAEN 3109) din Uniunea Europeană, care au informații financiare disponibile pentru anul 2011.

Societățile de dimensiuni mici (cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro) nu au fost incluse în eșantion, întrucât acestea sunt supuse unui control mai puțin strict din punct de vedere al conformării la reglementările contabile și există un potențial ridicat de manipulare a rezultatului în interesul acționarilor.

Pentru analiza informațiilor a fost utilizată baza de date Amadeus.

Procesul de testare de ipoteze statistice presupune formularea de ipoteze (ipoteza nulă și ipoteza alternativă, valabilă dacă ipoteza nulă este infirmată), stabilirea unui nivel de semnificație statistică, calcularea unui indicator statistic și raportarea acestuia la o valoare critică (care variază în funcție de nivelul de semnificație statistică), care validează sau invalidează testul.

Pentru testare am împărțit setul de 3.481 de societăți în două subseturi – unul pentru care variația cifrei de afaceri a fost pozitiv (cuprinzând 1.615 societăți) și unul pentru care variația cifrei de afaceri a fost negativ (cuprinzând 1.866 societăți).

Testarea a fost realizată cu ajutorul aplicației Microsoft Excel (t-test: Two-Sample Assuming Unequal Variances).

Ipoteza nulă a fost că nu există diferențe semnificative statistic între mediile celor două subseturi.

În baza raportării indicatorului statistic calculat la valoarea critică s-a constatat că valoarea indicatorului statistic este mai mare decât cea a valorii critice, conducând la invalidarea ipotezei nule.

În concluzie, există diferențe semnificative statistic între profitabilitatea societăților care înregistrează o variație pozitivă a cifrei de afaceri și profitabilitatea societăților care înregistrează o variație negativă a cifrei de afaceri.

Pentru subsetul de societăți care au înregistrat o variație pozitivă nivelul mediu de profitabilitate a fost de 4,9%, în timp ce pentru subsetul de societăți care au înregistrat o variație negativă nivelul mediu de profitabilitate a fost 0,66%.

Rezultatul analizei statistice demonstrează impactul semnificativ al condițiilor economice în profitabilitate, cel puțin pentru setul de societăți alese. 

Prin urmare, pentru a asigura comparabilitatea condițiilor economice, ar trebui ca raportarea profitabilității unei societăți care înregistrează o scădere a cifrei de afaceri să se raporteze la societăți care înregistrează la rândul lor o scădere în cifra de afaceri.

De altfel, intervalul de piață calculat pentru societăție care înregistrează variații negative ale cfirei de afaceri s-a situat între -2,85% și 4,58%, în condițiile în care intervalul de piață calculat pentru societățile care înregistrează variații pozitive ale cifrei de afaceri s-a situat între 1,34% și 7,02%.

În concluzie, considerăm că pentru societățile care înregistrează pierderi ar trebui acordată o atenție deosebită la analiza cauzelor pierderilor, precum și la identificarea de argumente economice pertinente, iar impactul acestor cauze ar trebui apreciat în mod cuantificabil și nu doar la nivel teoretic.

În același timp, includerea sau excluderea de societăți care înregistrează pierderi în intervalul de piață ar trebui să apară ca rezultat al unui raționament și nu al unui proces automat.

Autori: Bogdan Costea, Vigi Radu

comentarii

Despre autor  ⁄ Bogdan Costea

Bogdan are peste şase ani de experienţă în consultanţă fiscală şi contabilitate, cu accent pe aspecte legate de taxarea directă (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe veniturile nerezidenţilor), aspecte legate de taxarea indirectă (TVA), aspecte privind preţurile de transfer şi convenţii de evitare a dublei impuneri, reglementări contabile locale şi standarde internaţionale de raportare financiară. Mai multe detalii despre autor puteţi citi în pagina dedicată: http://legestart.ro/consultanti/

Fara comentarii

Scrie un comentariu