4 Decembrie, 2016

Dizolvarea şi lichidarea societăţilor – repere legale

Acest material nu poate fi citit cu plăcere, dat fiind subiectul propus. În schimb, sinteza legislativă realizată nu este rău de păstrat pentru a fi consultată în caz că se întrevede o perspectivă din categoria celor expuse mai jos.

Legea societăţilor nr. 31/1990 tratează, în art. 227 şi următoarele despre dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor. Cu caracter general, în ce priveşte dizolvarea, reţinem că societatea se dizolvă prin:

- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

- imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

- declararea nulităţii societăţii;

- hotărârea adunării generale;

- hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi care împiedică funcţionarea societăţii;

- falimentul societăţii;

- alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Dizolvarea pentru trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii

Consultarea asociaţilor. În cazul în care s-a scurs timpul stabilit pentru durata societăţii, asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie, respectiv de directorat, cu cel puţin trei luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.

Consultarea dispusă prin instanţă. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării. Pentru aceasta, instanţa de la sediul societăţii, cu citarea consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunării generale de către acţionarii care au formulat cererea. Prin aceeaşi încheiere, instanţa aprobă ordinea de zi, stabileşte data de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi, data ţinerii adunării generale şi, dintre acţionari, persoana care o va prezida.

Constatarea, de către ONRC, a dizolvării societăţii. Dacă procedura consultării prin instanţă nu este îndeplinită, la expirarea duratei menţionate în actul constitutiv orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) poate sesiza judecătorul-delegat pentru constatarea dizolvării societăţii.

ATENŢIE! Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Lichidarea şi radierea societăţii

La data la care hotărârea judecătorească de dizolvare rămâne definitivă, persoana juridică intră în lichidare.

Atribuţiile lichidatorului. Dacă în termen de trei luni de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a rămas definitivă nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe lista practicienilor în reorganizare şi lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul prevederilor din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Hotărârile judecătoreşti de dizolvare se comunică lichidatorului numit, se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi se afişează la sediul oficiului registrului comerţului în care este înmatriculată societatea dizolvată.

Atribuţiile ONRC. Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului în termen de trei luni de la expirarea termenului de trei luni de la data la care este definitivă hotărârea judecătorească, persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerţului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunţată la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu citarea părţilor, conform dreptului comun.

Încheierea de radiere se înregistrează în registrul comerţului, se comunică persoanei juridice la sediul social, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe cale electronică, şi se afişează pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi la sediul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal, în raza căruia societatea îşi are înregistrat sediul.

Bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerţului revin acţionarilor.

Dizolvarea societăţii pe acţiuni

Legea nr. 31/1990 prevede două situaţii posibile, legate, respectiv, de numărul acţionarilor şi de situaţia activului net al societăţii.

Numărul acţionarilor. Una dintre acestea este legată de numărul acţionarilor, care nu poate fi mai mic de doi. În cazul în care societatea are mai puţin de doi acţionari pe o perioadă mai lungă de nouă luni, orice persoană interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii. Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, numărul minim de acţionari prevăzut de lege este reconstituit.

Activul societăţii. ATENŢIE! Potrivit art. 228 alin. (2) din legea societăţilor, prevederile de mai jos, pentru societăţile pe acţiuni, se aplică în mod corespunzător şi societăţii cu răspundere limitată. Dacă consiliul de administraţie constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, acesta va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.

Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generală extraordinară să fie convocată chiar şi în cazul unei diminuări a activului net mai puţin semnificativă, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

Consiliul de administraţie va prezenta adunării generale extraordinare un raport cu privire la situaţia patrimonială a societăţii, însoţit de observaţii ale cenzorilor sau, după caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societăţii cu cel puţin o săptămână înainte de data adunării generale, pentru a putea fi consultat de orice acţionar interesat. În cadrul adunării generale extraordinare, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, îi va informa pe acţionari cu privire la orice fapte relevante survenite după redactarea raportului scris.

Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile şi sub rezerva dispoziţiilor privind capitalul minim, să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social.

În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Dizolvarea poate fi cerută şi în cazul în care obligaţia impusă societăţii privind reducerea capitalului social nu este respectată. În oricare dintre aceste cazuri instanţa poate acorda societăţii un termen ce nu poate depăşi şase luni pentru regularizarea situaţiei. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de dizolvare.

Dizolvarea societăţilor cu răspundere limitată

Societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.

Se exceptează cazul când în actul constitutiv există o clauză de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.

Dispoziţiile citate din art. 229 din legea societăţilor se aplică şi societăţilor în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni, dacă acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Lichidarea societăţii

Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Din momentul dizolvării, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse. Interdicţia se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.

Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

În societăţile în nume colectiv, în comandită simplă şi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî, odată cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

Prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între asociaţi. În lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării prevăzută de lege.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din registrul comerţului.

Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciară.

––––––––––––(P)––––––––––––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu