3 Decembrie, 2016

Despre reconstituirea dreptului de proprietate

Referitor la acest subiect, punctăm, în materialul de mai jos, câteva aspecte din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţile în care această reglementare a fost, recent, modificată prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

ATENŢIE: Atât  noul Cod de procedură civilă, cât şi Legea nr. 76 de punere în aplicare vor intra în vigoare la 1 septembrie 2012.

● Potrivit art. 9 din legea fondului funciar, persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr.187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi. (Legea reformei agrare din 1945 prevedea, în secţiunea despre expropiere, trecerea asupra Statului – între altele – a prisosului terenurilor agricole constituind proprietăţi ale persoanelor fizice care depăşesc suprafaţa de 50 ha, şi anume: pămîntul arabil, livezile, fâneţele, bălţile şi iazurile artificiale, fie că servesc sau nu pentru pescuit, mlaştinile şi terenurile inundabile.)

Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5%. Art.14 (3) la care se face trimitere prevede că, în cazul în care între suprafaţa de teren a fostei cooperative agricole de producţie, rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Reducerea dreptului cu o cotă proporţională nu se referă la deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.

Legea prevedea că cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate se depune, aşa la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, până la data de 31 decembrie 1998, sub sancţiunea decăderii din termen.

Potrivit alineatului (6) al articolul 9 din lege, în sarcina primarului intra constituirea unui registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care să se înregistreze, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite, urmând ca petenţilor să li se emită, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.

● Revenim, în acest moment al prezentării, la prevederile din Legea nr. 76/2012. Astfel, prin modificarea adusă la textul alineatului (9) al articolul comentat, noua formulare dispune că nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage atât răspunderea administrativă şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât şi plata de penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă sau, după caz, şi de daune-interese potrivit Codului civil. În forma anterioară, textul prevedea răspunderea administrativă şi disciplinară, cât şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune interese.

● Revenind la dispoziţiile legii fondului funciar, dispoziţiile art. 52 prevăd competenţa comisiei judeţene de a soluţiona contestaţiile şi de a valida sau de a invalida măsurile stabilite de comisiile locale. Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie.

Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, modificând unele prevederi din legea fondului funciar, prevede ca sancţiuni, pentru nerespectarea acestei obligaţii a primarului, sancţiunea plăţii de penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă.

Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu