11 Decembrie, 2016

Despre modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

Hotărârea nr. 1071 din 6 noiembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 0753 din 08.11.2012.

Prin reglementările adoptate prin HG nr. 1071/2012 publicate în Monitorul Oficial nr. 753 din 08 noiembrie 2012 au fost modificate normele de aplicare a Codului fiscal. Actul normativ are un volum substanțial de 50 pagini și cuprinde prevederi aplicabile pentru calculul impozitului pe profit, TVA și câteva reglementări privind accizele.

Secțiunea cea mai importantă a normelor este dedicată TVA și în special sistemului de TVA la încasarea facturii, aplicabil din ianuarie 2013.

Reținem însă că sunt și alte secțiuni foarte importante aplicabile la TVA, cum ar fi modificarea reglementărilor privind TVA la bunuri degradate, distruse, sustrase, casate, ajustarea TVA pentru bunurile de capital și alte bunuri decât cele de capital, reformularea valorii bunurilor acordate sub formă de protocol.

O secțiune destul de importantă este dedicată și locului prestării de servicii, cu detalierea punctuală a excepțiilor de la regulile generale privind prestările de servicii.

Prezentăm capitolele modificate sau detaliate de normele de aplicare, urmând să detaliem unele aspecte considerate de noi semnificative.

În cadrul impozitului pe profit, se explicitează cum se distribuie pierderile fiscale în cazul operațiilor de fuziune, divizare, pentru un plătitor de impozit pe profit.

Un grup fiscal va fi recunoscut de către autorități în termen de 60 de zile de la depunerea documentației complete.

Pentru bunurile lipsă în gestiune, degradate calitativ și neimputabile, sustrase sau distruse din cauze de forță majoră, sau bunuri casate, norma obligă la analiza ajustării TVA dedus la achiziție, fie prin procedura aplicabilă bunurilor de capital, fie prin procedura aplicabilă altor bunuri decât cele de capital.

 Ca și principiu general, pentru aceste situații nu se colectează TVA decât pentru casările de bunuri de capital (active ce au amortizarea fiscală mai mare de 5 ani). Însă, norma enumeră documentele ce justifică scutirea de la ajustarea și plata TVA.

Tot din perspectiva TVA, se va înțelege că pentru un cadouri ce au o valoare mai mică de 100 lei, într-o perioadă fiscală (lună sau trimestru), nu se colectează TVA. Dacă se depășește valoarea aceasta, se colectează TVA pentru bunurile acordate drept cadou.

Cu toate acestea, la altă secțiune a normei, se stabilește că dacă acțiunile de protocol sunt în scopul activității firmei, cum ar fi în opinia noastră, petrecerile cu clienții, nu se ajustează TVA.

Nu se colectează TVA pentru bunuri acordate în acțiuni de sponsorizare și mecenat, când valoarea livrărilor este într-un plafon de 3 la mie din cifra de afaceri, din sfera TVA.

La locul prestării de servicii se enumeră mult mai clar faptul că o excepție prevalează în față regulilor generale.

În cadrul locului prestării de servicii în legătură cu bunurile imobile, sunt detaliate mai exact serviciile considerate în legătură cu bunurile imobile. Şi o altă excepție de la locul prestării de servicii, cum ar fi accesul la evenimente este mai bine definită.

Câteva situaţii privind TVA la încasare, aplicabile cu 01 ianuarie 2013:

a) la emiterea facturii, pentru persoanele ce aplică TVA la încasare, este obligatorie mențiunea „TVA la încasare” (conform pct. 16^2 alin. (3) din norme );

b)  au obligația de a aplica TVA la încasare  persoanele ce în perioada 01 octombrie 2011 a€“ 30 septembrie 2012 au realizat o cifră de afaceri de până la 2.250.000 lei. La determinarea cifrei de afaceri se introduce procedura de calcul prin însumarea sumelor declarate în decontul de TVA pentru operațiuni supuse TVA și scutite cu drept de deducere (nu sunt luate în considerate în plafon livrările scutite fără drept de deducere ).

Aceste persoane au avut obligația să depună notificare până pe data de 25 octombrie 2012, iar dacă nu au depus notificarea, autoritatea fiscală calculează plafonul și înscrie din oficiu acest contribuabil la TVA la încasare.

c) potrivit Codului fiscal, persoanele ce aplică TVA la încasare colectează TVA la încasarea livrării bunurilor sau serviciilor prestate. Dacă încasarea nu intervine în 90 de zile de la emiterea facturii sau de la data la care trebuia emisă o factură, atunci TVA se colectează la împlinirea acestui termen.

Norma metodologică detaliază ce se înțelege prin încasarea facturii, respectiv orice modalitate prin care furnizorul obține o contrapartidă de la beneficiar precum plată în bani, plată în natură, compensare, cesiune de creanță, utilizarea unor instrumente de plată bancare ( cec-uri, ordine de plată, cambii ).

d) din punctul de vedere al înregistrării contabile, se introduce chiar în norma metodologică utilizarea pentru TVA a contului 4428 „TVA neexigibila”. În opinia noastră, acesta va fi primordial în evidența contabilă a TVA.

Norma metodologică detaliază destul de clar toate aceste situații (încasare, plată, compensare, cesiune de creanță) și ni se pare important să amintim că data încasării pentru instrumentele de plată (cec, cambie, bilet la ordin), este precizată expres în normă că fiind data la care suma a fost regăsită în extrasul de cont la încasare (nu data la care a fost emis biletul la ordin sau cec-ul).

Dacă instrumentul a fost scontat sau girat, data încasării se consideră data scontării sau a girării. Hotararea de Guvern obliga Ministerul de finante sa elaboreze un ghid de aplicare a TVA la incasarea facturii.

Aceleași norme detaliază și deducerea TVA de la achizitiie efectuate. Deducerea TVA este amânată până la plata facturii.

Devine interesantă situația celor ce nu aplică sistemul de TVA la încasare când efectuează o achiziție de la un furnizor ce aplică sistemul de TVA la încasare.

De exemplu sunt o societate mare ce nu aplică sistemul de TVA la plata facturii, dar efectueza achiziții de la un furnizor societate mică, ce aplică TVA la plată facturii.

În acest caz, norma de aplicare pentru art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal, regăsită la pct. 45 alin. (8) din HG 1073/2012, detaliază că și la cumpărător  deducerea TVA este amânată până la plata facturii către furnizorul ce aplică sistemul TVA la plata facturii.

 Desigur, pentru achizițiile de autoturisme și costurile în legătură cu autoturismele, deductibilitatea limitată a TVA la 50%, când autoturismele nu sunt folosite exclusiv în activități economice sau nu sunt utilizate în excepțiile permise de Codul fiscal, pentru cumpărătorii ce aplică TVA la plata facturii, deducerea limitată a TVA se aplică tot când se efectuează plata.

Alte prevederi privind TVA:

Justificarea deducerii TVA se face numai în baza facturii originale. Reamintim că de la 01 ianuarie 2013, intră în vigoare și noi reglementări privind emiterea și păstrarea facturii și în formă electronică, iar deducerea poate fi făcută și de pe documente păstrate în format electronic ce corespund noilor reglementări de emitere a facturii.

Observăm o ușoară reformulare a prevederii ce permite deducerea TVA pentru salariații aflați în deplasare/delegație, pentru facturile emise pe numele acestora sau pentru facturi emise pe numele administratorilor societății când sunt în delegație, deducerea se poate face dacă facturile sunt însoțite de deconturile de deplasare.

Pentru ajustarea TVA pentru bunurile de capital ce nu mai sunt utilizate în activități taxabile sau activități ce permit scutirea de TVA cu drept de deducere, legiuitorul reactualizează mai multe exemple de ajutare a TVA, destul de clare privind modul de ajustare al TVA.

Aceste ajustări sunt adoptate în teemiul art. 149 din Codul fiscal, ce stabilește că sunt considerate bunuri de capital activele cu dura de amortizare fiscală mai mare de 5 ani.

Câteva elemente de noutate privind emiterea facturii;

Începând cu 01 ianuarie 2013, factura poate fi emisă și trimisă în format electronic, iar formatul electronic pe care îl utilizează emitentul este la latitudinea acestuia. Pentru cei mai puțin familiarizați cu bazele de date, norma a exemplificat că facturile pot fi emise în format „xml” sau „pdf”, fără a limita alte formate.

Decizia modului de primire a unei facturi este dreptul destinatarului și nu al emitentului, ce trebuie să își exprime un accept privind primirea facturii electronice. Acceptul poate fi expres, printr-un acord formal sau informal sau tacit, cum ar fi faptul că a înregistrat în evidența contabilă factura electronică. Desigur, pentru facturile electronice, vor fi respectare procedurile de semnare și datare electronică.

Despre autor  ⁄ Adrian Benţa

Adrian Benta este membru al Camerei Consultanților Fiscali (2007), auditor financiar stagiar, membru CAFR (2010). Are o experienţă de peste 13 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalitatea societăţii comerciale şi conduce un cabinet propriu de consultanţă fiscală. Contact: adrian@bentaconsult.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu