10 Decembrie, 2016

Despre aderarea României la Spaţiul Schengen

Informaţii privind Spaţiul Schengen.

În prezent, 24 state europene sunt membre Schengen cu drepturi depline şi obligaţii corelative.

Unul din efectele obţinerii statutului de stat membru Schengen îl reprezintă ridicarea controalelor doar între frontierele interne ale statele Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen.

Acest fapt conduce la simplificarea realizării dreptului de liberă circulaţie de către cetăţenii europeni care călătoresc în spaţiul Schengen, prin eliminarea obligativităţii prezentării unui document de călătorie la trecerea frontierelor interne Schengen.

Acquis-ul Schengen a fost integrat în acquis-ul comunitar în 1997, prin Tratatul de la Amsterdam-Protocolul 2.

Conform art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 562/2006 (Codul frontierelor Schengen), frontierele interne Schengen sunt definite astfel:

- frontierele terestre comune, inclusiv frontierele pe lacuri şi râuri, ale statelor membre;

- aeroporturile statelor membre pentru zborurile interne;

- porturile maritime, fluviale şi pe lacuri pentru legăturile obişnuite cu ferryboat-ul.

Nu se mai efectuează controale la frontierele interne între următoarele state Schengen:

22 state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

1) Austria

2) Belgia

3) Danemarca

4) Finlanda

5) Franţa

6) Germania

7) Grecia

8. Italia

9) Luxemburg

10) Olanda

11) Portugalia

12) Spania

13) Suedia

14) Cehia

15) Estonia

16) Letonia

17) Lituania

18) Ungaria

19) Malta

20) Polonia

21) Slovenia

22) Slovacia

şi în 2 state semnatare ale Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen, dar care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

23) Islanda şi

24) Norvegia

În acelaşi timp, Irlanda şi Marea Britanie, deşi sunt state membre ale Uniunii Europene, au decis să nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii.

La nivelul fiecărui stat membru Schengen pot exista situaţii când, din motive de ordine publică sau securitate naţională, se desfăşoară controale la frontierele interne Schengen, pentru o perioadă limitată în timp. Această situaţie va implica efectuarea de controale la frontierele interne Schengen în acelaşi mod în care se efectuează controale la frontierele externe.

Când un cetăţean al unui stat membru UE doreşte să călătorească într-un stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene), singurul document de călătorie recunoscut la frontierele externe ale Uniunii Europene, precum şi la frontiera statului terţ în cauză este paşaportul.

Este recomandat ca un cetăţean european care călătoreşte în Uniunea Europeană să aibă tot timpul asupra sa un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate, pentru situaţiile în care se solicită dovedirea identităţii.

Aderarea României la Spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

Aderarea unui stat membru UE la spaţiul Schengen are o importantă dimensiune de pregătire şi evaluare tehnică în ceea ce priveşte aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen.

Misiunile de evaluare pentru România s-au desfăşurat în perioada martie 2009 – decembrie 2010 şi au implicat examinarea de către echipe de experţi din statele membre şi din instituţiile europene a pregătirii României în implementarea corectă şi integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, în ariile conexe cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizării sistemelor SIS/SIRENE.

Aşa cum au conclus misiunile de evaluare succesive, România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes a procesului de evaluare tehnică a României şi Bulgariei şi au hotărât ca decizia formală privind aderarea celor două state la spaţiul Schengen să fie discutată cu ocazia Consiliului UE Justiţie şi Afaceri Interne din septembrie 2011.

Un mesaj politic, de susţinere, a fost transmis şi de Parlamentul European, care a dat, la 8 iunie 2011, un vot majoritar favorabil aderării României şi Bulgariei la Schengen.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 22 septembrie 2011 nu s-a finalizat cu adoptarea deciziei privind aderarea României (şi Bulgariei) la spaţiul Schengen, din cauza opoziţiei politice a Olandei şi Finlandei. Contextul a prezentat, însă, tabloul susţinerii de care beneficiază România şi Bulgaria, pentru aderarea la spaţiul Schengen, din partea unei largi majorităţi a statelor membre.

Consiliul European din 9 decembrie 2011 a reconfirmat întrunirea tuturor condiţiilor pentru adoptarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi a invitat Consiliul să finalizeze formal acest proces.

Problema aderării României (şi Bulgariei) la spaţiul Schengen, în două etape (în prima etapă, ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime şi, ulterior, eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) va fi discutată la Consiliul European din martie 2012.

Surse: Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu