5 Decembrie, 2016

Decizia CCR nr. 80/2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României

Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 80/2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 246 din 07.04.2014 (M.Of. nr. 246/2014).

În vigoare de la 07.04.2014

Augustin Zegrean – preşedinte
Valer Dorneanu – judecător
Toni Greblă – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ştefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Puskas Valentin Zoltan – judecător
Tudorel Toader – judecător
Marieta Safta – prim-magistrat-asistent
Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şef
Benke Karoly – magistrat-asistent-şef
Valentina Bărbăţeanu – magistrat-asistent
Daniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistent

1.
 Pe rol se află examinarea din oficiu a propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, cauză ce formează obiectul Dosarului nr. 95A/2014 al Curţii Constituţionale.

2.
 Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, semnată de un număr de 108 senatori şi un număr de 236 de deputaţi, a fost transmisă de preşedintele Senatului prin Adresa nr. 191 din 7 februarie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 520 din 7 februarie 2014.

3.
 Senatorii semnatari ai propunerii legislative de revizuire a Constituţiei sunt următorii: 56 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat – Ilie Sârbu, Ecaterina Andronescu, Viorel Arcaş, Niculae Bădălău, Leonardo Badea, Trifon Belacurencu, Neculai Bereanu, Florian-Dorel Bodog, Octavian-Liviu Bumbu, Ionel-Daniel Butunoi, Valentin- Gigel Calcan, Ioan Chelaru, Viorel Chiriac, Laurenţiu-Florian Coca, Florin Constantinescu, Alexandru Cordoş, Gabriela Creţu, Cătălin Croitoru, Ovidiu-Liviu Donţu, Damian Drăghici, Cristian- Sorin Dumitrescu, Aurel Duruţ, Doina-Elena Federovici, Mihai-Viorel Fifor, Petru Filip, Gabriela Firea, Petru-Alexandru Frătean, Mircea-Dan Geoană, Toni Greblă, Sorin-Constantin Lazăr, Alexandru Mazăre, Petru-Şerban Mihăilescu, Augustin- Constantin Mitu, Victor Mocanu, Nicolae Moga, Nicolae Mohanu, Gabriel Mutu, Şerban Nicolae, Vasile-Cosmin Nicula, Ştefan-Radu Oprea, Marian Pavel, Gheorghe Pop, Liviu-Marian Pop, Florian Popa, Ion Rotaru, Gheorghe Saghian, Daniel Savu, Georgică Severin, Doina Silistru, Timotei Stuparu, Matei Suciu, Constantin Tămagă, Dan Tătaru, Ion Toma, Darius-Bogdan Vâlcov, Şerban-Constantin Valeca; 44 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal – George- Crin-Laurenţiu Antonescu, Teodor Atanasiu, Daniel-Constantin Barbu, Cătălin Boboc, Cristian-Petru Bodea, Valeriu-Victor Boeriu, Marin Burlea, Tudor-Alexandru Chiuariu, Victor Ciorbea, Marin-Adrănel Cotescu, Ioan Cristina, Ioan Deneş, Dorin-Mircea Dobra, Corneliu Dobriţoiu, Iulian Dumitrescu, Petru Ehegartner, Sebastian Grapă, Viorel Grigoraş, Puiu Haşotti, Lucian Iliescu, Sorin Ilieşiu, Dragoş Luchian, Ion Luchian, Mora Akos-Daniel, Octavian Motoc, Nicolae Nasta, Nicolae Neagu, Marius Neculoiu, Marius-Petre Nicoară, Remus-Daniel Niţu, Marius- Lucian Obreja, Mario-Ovidiu Oprea, Liviu-Titus Paşca, Dorin Păran, Ion Popa, Mihaela Popa, Dumitru-Dian Popescu, Iosif Secăşan, Nelu Tătaru, Ştefan-Liviu Tomoiagă, Doina-Anca Tudor, Nazare-Eugen Ţapu, Varujan Vosganian şi Ionuţ-Elie Zisu; 8 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Conservator – Vasile Nistor, Cristian-Dănuţ Mihai, Eugen Durbacă, Dumitru Pelican, Mihai Neagu, Mircea-Marius Banias, Cristiana-Irina Anghel şi Mihai Niţă.

4.
 Deputaţii semnatari ai propunerii de revizuire sunt următorii: 105 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat: Victor-Viorel Ponta, Nicolae-Liviu Dragnea, Valeriu-Ştefan Zgonea, Marian Neacşu, Florin Iordache, Nicolae-Ciprian Nica, Gabriela-Maria Podaşcă, Sorin Constantin Stragea, Manuela Mitrea, Marian Ghiveciu, Florin- Costin Pâslaru, Lucreţia Roşca, Ana Birchall, Petru Gabriel Vlase, Mihai-Răzvan Sturzu, Emil Niţă, Constantin Rădulescu, Cătălin Marian Rădulescu, Neculai Răţoi, Vasile Mocanu, Ion Stan, Aurel Vlădoiu, Anghel Stanciu, Gheorghe Dănuţ Bogdan, Dorel Covaci, Vasile-Daniel Suciu, Mircea-Titus Dobre, Eduard- Stelian Martin, Carmen Ileana Moldovan, Simona Bucura-Oprescu, Tamara-Dorina Ciofu, Ion Eparu, Valeriu- Andrei Steriu, Alexandru Stănescu, Virgil Delureanu, Constantin-Stelian-Emil Moţ, Ioan Munteanu, Iuliu Nosa, Marian Enache, Gheorghe Emacu, Ion Răducanu, Cornel Itu, Mihai Tudose, Ninel Peia, Gavril Mîrza, Ioan Stan, Eugen Bejinariu, Daniel Florea, Cornel Cristian Resmeriţă, Ioan Sorin Roman, Elena Cătălina Ştefănescu, Vlad-Alexandru Cosma, Angel Tîlvăr, Ionuţ-Cristian Săvoiu, Ioan Vulpescu, Mihăiţă Găină, Ion Ochi, Vasile Popeangă, Mihai Weber, Scarlat Iriza, Petru Andea, Sorin Mihai Grindeanu, Gheorghe Ciobanu, Horia Grama, Iulian Iancu, Laurenţiu Nistor, Vasile-Ghiorghe Gliga, Corneliu-Florin Buicu, Ioan Dîrzu, Ion Călin, Sonia-Maria Drăghici, Viorel Marian Dragomir, Vasile Bleotu, Violeta Tudorie, Camelia Khraibani, Ionel Arsene, Marian Avram, Neviser Zaharcu, Ovidiu Cristian Iane, Florian Nicolae, Andrei Dolineaschi, Cristina Nichita, Ioan Axente, Andrei-Valentin Sava, Gheorghe Frăticiu, Gheorghe Roman, Sorin Avram Iacoban, Mădălin-Ştefan Voicu, Adrian-Alin Petrache, Flavius-Luigi Măduţa, Dorel-Gheorghe Căprar, Constantin Mazilu, Adrian Mocanu, Iulian-Claudiu Manda, Zisu Stanciu, Dan Ciocan, Cătălin Tiuch, Rodin Traicu, Cristina Ileana Dumitrache, Eugen Nicolicea, Mircea Duşa, Constantin Niţă, Ion-Marcel Ciolacu, Radu Babuş şi Mircea Gheorghe Drăghici; 98 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Costel Alexe, Florin-Alexandru Alexe, Marin Almăjanu, Gabriel Andronache, Marin Anton, Roxana-Florentina Anuşca, Ştefan-Alexandru Băişanu, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Octavian Bot, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihăiţă Calimente, Florică Ică Calotă, Steluţa-Gustica Cătăniciu, Mircea-Vasile Cazan, Florica Cherecheş, Ioan- Cristian Chirteş, Daniel Chiţoiu, Lucian-Manuel Ciubotaru, Florin Ciurariu, Erland Cocei, Gheorghe Costin, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Grigore Crăciunescu, Horia Cristian, Ion Cupă, Ioan Cupşa, Anton Doboş, Victor-Paul Dobre, Traian Dobrinescu, Mircea Dolha, Nechita-Stelian Dolha, Mihai Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, Paul Dumbrăvanu, Constantin- Cosmin Enea, Relu Fenechiu, Constantin Galan, Graţiela-Leocadia Gavrilescu, Andrei-Dominic Gerea, Dumitru- Verginel Gireadă, Alina-Ştefania Gorghiu, Virgil Guran, Eleonora-Carmen Hărău, Eduard-Raul Hellvig, Titi Holban, Vasile Horga, Daniel Iane, Raluca-Cristina Ispir, Mihai Lupu, Victor-Gheorghe Manea, Viorica Marcu, Răzvan Horia Mironescu, Dan-Ştefan Motreanu, Romeo-Florin Nicoară, Alexandri Nicolae, Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Theodor- Cătălin Nicolescu, Aurel Niculae, Gheorghe-Vlad Nistor, Ludovic Orban, Nechita-Adrian Oros, Ionel Palăr, Viorel Palaşcă, Dumitru Pardău, Ion Pârgaru, Cristina-Ancuţa Pocora, Octavian Marius Popa, Călin Potor, Petre Roman, Mircea Roşca, Nini Săpunaru, George Scarlat, Adrian-George Scutaru, Ovidiu-Ioan Silaghi, Dan-Coriolan Simedru, Costel Şoptică, Gigel-Sorinel Ştirbu, Mihai Stănişoară, Ionuţ Marian Stroe, Radu Stroe, Raluca Surdu, Iulian-Radu Surugiu, Gheorghe-Mirel Taloş, Ioan Tămâian, Sorin Teju, Ioan Viorel Teodorescu, Hubert Petru Ştefan Thuma, Laurenţiu Roşca Ţigăeru, Radu-Bogdan Ţîmpău, Dan-Laurenţiu Tocuţ, Elena-Ramona Uioreanu, Dorinel Ursărescu, Vasile Varga, Mihai-Alexandru Voicu, Daniel-Cătălin Zamfir şi Radu Zlati; 17 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Conservator: Liviu-Bogdan Ciucă, Ioan Moldovan, Damian Florea, Constantin Avram, Cezar Cioată, Gheorghe Coman, Daniel Constantin, Ion Diniţă, Vasile-Cătălin Drăguşanu, Georgică Dumitru, Maria Grapini, Aurelian Ionescu, Vicenţiu Mircea Irimie, Cornelia Negruţ, Ovidiu Alexandru Raeţchi, Răzvan Rotaru şi Claudiu Andrei Tănăsescu; 16 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: Varujan Pambuccian, Varol Amet, Gheorghe Firczak, Ovidiu Victor Ganţ, Giureci Slobodan Ghera, Slavomir Gvozdenovici, Iusein Ibram, Miron Ignat, Ghervazen Longher, Oana Manolescu, Adrian-Miroslav Merka, Niculae Mircovici, Ionel Stancu, Aurel Vainer, Dragoş-Gabriel Zisopol şi Ion Marocico.

5.
 Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei are următoarea redactare:

Articol unic.
Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.
 La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.”

2.
 La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:
(21) Demnitatea umană este sursa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte şi să protejeze demnitatea umană.”

3.
 Alineatul (3) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.”

4.
 După alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (31), cu următorul cuprins:
(31) Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.”

5.
 La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă ori religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau pe orice altă situaţie este interzisă.”

6.
 La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.”

7.
 La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:
(21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.”

8.
 Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea liberă a identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care aceştia se află, precum şi a dreptului internaţional.”

9.
 Articolul 10 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:
(1) România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, precum şi cu celelalte subiecte de drept internaţional şi acţionează în politica sa externă pentru realizarea interesului naţional, pe baza respectului reciproc şi în conformitate cu principiile, cu tratatele internaţionale la care este parte şi cu celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(2) România este stat membru al Uniunii Europene.”

10.
 Alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu.”

11.
 La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (41), cu următorul cuprins:
(41) Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.”

12.
 Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

13.
 Alineatul (4) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.”

Decizia CCR nr. 80/2014 este accesibilă integral în Lege5 Online – serviciu de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Foto: FreeImages.com

comentarii

Fara comentarii

Scrie un comentariu